Condamnare definitivă la doi ani de închisoare pentru deputatul Ion Stan

FOTO Agerpres

Completul de cinci judecători a menţinut decizia luată anterior de Secţia penală a instanţei supreme.

Judecătorii au respins atât contestaţia parlamentarului, care solicitase achitarea, cât şi pe cea a DNA, care ceruse pedeapsă majorată la cinci ani.

În acest dosar, parlamentarul a fost acuzat că în schimbul unor donaţii, ar fi promis că va obține contracte cu statul pentru oamenii de afaceri care erau dispuşi să îl sponsorizeze, iar sumele primite ar fi fost folosite în campania electorală, spun anchetatorii.

Care sunt capetele de acuzare

Potrivit referatului întocmit de procurori, în perioada 12 -14 noiembrie 2012, Stan Ion ar fi solicitat unui denunțător 130.000 lei, bani destinați achiziționării combustibilului necesar unor autoturisme ce urmau a fi folosite în cursul campaniei electorale, precum și achiziționării de produse alimentare ce urmau a fi împărțite în preajma alegerilor parlamentare.

„Inculpatul Stan Ion a pretins banii lăsând să se înțeleagă că are influență asupra unor funcționari cu putere de decizie, în vederea înlesnirii derulării unor contracte în curs, precum și pentru obținerea unor noi contracte de lucrări, de către firmele controlate direct sau indirect de denunțător”, se arată într-un comunicat al DNA.

În zilele de 16, 19, 21 și 22 noiembrie 2012, Stan Ion ar fi primit, prin intermediul șoferului său, Sarca Florin, patru tranșe a câte 15.000 lei fiecare (în total 60.000 lei) o parte din bani fiind folosiți pentru achiziționarea unor materiale de promovare ce urmau a fi împărțite în campania electorală.

„În perioada mai-noiembrie 2009, inculpatul Stan Ion, având funcția de președinte al organizației județene Dâmbovița a unui partid politic, în baza unei pretinderi anterioare, a primit, în mod indirect, în beneficiul formațiunii politice din care face parte, de la același denunțător, produse pentru campania electorală în valoare de circa 535.000 lei. În schimb, inculpatul l-a lăsat pe denunțător să creadă că are influență asupra unor funcționari, respectiv primari ai unor localități din județul Dâmbovița, astfel încât ar putea să determine acele primării să încheie contracte cu firme controlate direct sau indirect de către denunțător”, arătau procurorii.