Negocieri cu libertatea pe masă

Reguli noi pentru obținerea și reînnoirea permisului auto, din 6 noiembrie. Ce se schimbă pentru șoferii cu anumite afecțiuni

„Cine sapă groapa altuia cade singur în ea”. Putin avertizează împotriva încercărilor de a exclude Rusia de pe piața mondială a gazelor

Prețul gigacaloriei scade cu aproximativ 8% în sezonul rece. Cât vor plăti românii pentru căldură de la 1 noiembrie

Incendiu la Secția de Psihiatrie a Spitalului Județean Reșița. De la ce ar fi pornit focul

Monopostul LGM1, legenda curselor românești, renaște după 46 de ani: povestea mașinii uitate într-o curte din Argeș

Orașul în care asociațiile de proprietari pot cere căsuțe pentru pisicile fără stăpân din jurul blocurilor. Cum funcționează proiectul

Din spatele gratiilor înapoi pe piața muncii. Cât de greu le e foștilor deținuți să facă pasul spre o nouă viață: „Oamenii se feresc”

Kelemen Hunor, despre implicarea lui Sorin Grindeanu în Guvern: Seara, când se sting luminile, premierul e Luca Niculescu

Kelemen Hunor nu exclude o moțiune de cenzură dacă „lucrurile se vor complica”, dar crede că PSD va guverna până în 2028

În prima jumătate a anului, 5% dintre suspecţii investigaţi pentru corupţie au preferat să îşi recunoască faptele, pentru a se asigura că nu vor merge în spatele gratiilor.

Numărul celor cercetaţi pentru corupţie care, pe parcursul anchetei, îşi recunosc faptele pentru a putea negocia cu procurorul de caz pedeapsa, a crescut. Dacă în tot anul 2014 DNA a semnat 47 de astfel de documente, din ianuarie până în iunie anul acesta, 39 de acuzaţi au recurs la această metodă pentru a putea beneficia de pedepse mai mici.

Nu în toate cazurile procurorii acceptă astfel de negocieri. Viorel Hrebenciuc a încercat şi el să obţină încheierea unui acord, după ce a fost arestat în dosarul pădurilor retrocedate ilegal în judeţul Bacău. A fost însă refuzat de anchetatori.

În cazul acestuia, în rechizitoriul DNA se precizează: „Deși cererea vizează acceptarea unei pedepse cu executare în regim de detenție, cuantumul acesteia, doar patru ani de închisoare, este insuficient pentru realizarea scopului pedepsei penale, calitatea avută de inculpat și necesitatea ca pedeapsa să fie aptă să realizeze prevenția generală."

Nici fiul său, Andrei Hrebenciuc, nu a reuşit să îi înduplece pe procurori să ceară în instanţă o pedeapsă cu suspendare. După trimiterea în judecată a dosarului le-a solicitat magistraţilor Curţii Supreme să îl judece în procedură simplificată, având în vedere că a recunoscut faptele. Legea prevede că, în acest caz, pedeapsa maximă pe care o pot dicta magistraţii scade cu o treime faţă de cea din Codul Penal.

Printre cei care au recunoscut faptele, dar au fost refuzaţi la negocieri, se numără şi fostul ministru al Finanţelor, Darius Vâlcov. Fostul primar din Slatina este cercetat în numai puţin de trei dosare de corupţie.

„Cu ocazia audierii în calitate de inculpat, Vâlcov Darius a recunoscut primirea sumei de 1,5 milioane euro de la Berna Theodor, atât cash, cât şi prin intermediul unor societăţi, în scopul de a-şi exercita influenţa asupra persoanelor însărcinate cu atribuirea lucrărilor în situaţia în care S.C. Tehnologica Radion nu ar fi câştigat licitaţia” scrie în rechizitoriul DNA.

Şi familia Cocoş a recunoscut acuzaţiile de corupţie. Dorin şi Alin Cocoş au făcut şi o serie de denunţuri care au dus la deschiderea de noi anchete. Speră ca această atitudine să îi ajute să obţină pedepse blânde în dosarele în care sunt judecaţi.

În cazul fondatoarei companiei Siveco, Irina Socol, judecătorii au dictat închisoare cu executare, chiar dacă femeia a recunoscut acuzaţiile de evaziune fiscală şi a plătit integral prejudiciul adus statului.