Trenurile de metrou fac staţie la DNA

Sorin Grindeanu îl îndeamnă pe Siegfried Mureșan să-și depună mandatul: „Să nu pierdem timpul”

Val de frig peste România: temperaturi cu 12 grade mai mici

Elif Eralp, fiica unor etnici turci, ar putea deveni noul primar al Berlinului

Noul trend în familiile din România: tot mai mulți tați își iau concediu pentru creșterea copilului. Sociolog: „E normal să fie așa”

Banii și distanța blochează accesul medical. Ce spun românii care nu au ajuns la doctor de peste un deceniu

Comuna care dă o lecție Guvernului. Elevii primesc zilnic la școală o masă caldă, plătită de Uniunea Europeană

Ludovic Orban acuză un blat între Nicușor Dan și Sorin Grindeanu: „Vor ca următoarea desemnare să devină acceptabilă”

Primarul Caracalului și-a anunțat demisia. Cum și-a motivat Ion Doldurea decizia de a se retrage din funcție

Ce ar putea declanșa activarea Articolului 5 al NATO? C. Diaconescu: „Decizia nu este rezervată doar atacurilor militare convenționale”

Românii de la Astra Arad şi francezii de la Alstom au contestat licitaţia pentru cumpărarea a 51 de trenuri de metrou. Pe fir au intrat şi procurorii anticorupţie, care au primit o plângere. De la cine, nu vor să spună.

Cert este că Metrorex a anunţat că vrea să cumpere garnituri produse în Spania, cu şase milioane bucata, în timp ce compania de la Arad cerea cu aproape un milion de euro mai puţin. Regia de transport s-a arătat însă încântată de trenuri asemănătoare celor care merg acum pe linia Berceni - Pipera, în ciuda problemelor. Iniţial nu încăpeau în staţii pentru că erau prea late şi se stricau des, spun angajaţii de la metrou.

„Metrorexul a solicitat suspendarea procedurii până la soluţionarea cauzei penale de către DNA”, spune Lorand Bogdan Lehel, preşedintele CNSC.

Aceasta nu este singura licitaţie cu cântec organizată de companiile de stat sau instituţiile publice. Anul trecut, valoarea licitaţiilor anulate de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor s-a apropiat de 850 de milioane de euro, cu aproape 50% mai mult decât în 2013.

„Neregulile sesizate sunt de la documentaţii de atribuire făcute discriminatoriu prin includerea unor cerinţe restrictive sau mult prea exagerate, care să corespundă unor anumiţi operatori economici, până la modul de atribuire”, spune Lorand Bogdan Lehel.

Asemenea situaţii se repetă pentru că legea este prea blândă, spun specialiştii.

„Suma până la care nu trebuie să organizezi nicio procedură a crescut pentru servicii de șase ori şi pentru lucrări de 20 de ori. Orice primar, orice şef de spital poate comanda lucrări de 4 miliarde de lei vechi fără nicio procedură”, spune Cătălin Popescu, membru în colegiul CNSC.