Efectul noilor legi electorale. Parlamentul devine o ispită pentru şefii de consilii județene

Momente tragi-comice la un antrenament al trupelor ruse: Un soldat a creat haos cu o mitralieră improvizată

Reuniune crucială a Coaliției de Voință la Paris, unde participă și Nicușor Dan. Macron: „Orchestrăm trezirea strategică a Europei”

Un consilier local AUR ar fi încercat să fraudeze bacalaureatul, pe care l-a picat

UE a cumpărat o cantitate record de gaze din Rusia, în 2026. Valoarea este estimată la 6 miliarde de euro

Cristian Păun, după noile date privind inflația: „Ferească Sfântul să ne vină ideea să mai creștem vreo taxă”

Un bărbat a fost atacat de urs în comuna Lerești, județul Argeș

O dronă de tip Shahed s-a prăbuşit în raionul Căuşeni din Republica Moldova

Cultul notei 10 în școala românească. Specialiștii explică de ce proba perfecțiunii devine o problemă: „Boala este cuvântul «doar»”

Cod galben de ploi și vijelii în 26 de județe și București. Cum va fi vremea săptămâna viitoare

Noua lege electorală care ar urma să se aplice la alegerile locale din vara anului viitor lasă alegerea preşedinţilor de consilii în sarcina consilierilor judeţeni. Aceiaşi consilieri îşi pot revoca şefii, teoretic, prin votul unei majorităţi de două treimi. Cu patalamaua de baroni locali lipită de demnitatea pe care o deţin, actualii şefi de consilii judeţene ar vrea să fie aleşi în continuare direct de cetăţeni

„Un mare dezavantaj este faptul că preşedintele, în loc să fie direct răspunzător în faţa cetăţenilor, va fi răspunzător în faţa consilierilor judeţeni. Trebuie să aibă o anumită stabilitate. Nu poţi să schimbi politica de dezvoltare a unui judeţ din două în două luni”, spune Marian Petrache preşedintele CJ Ilfov.

Alții își fac planuri de schimbare a carierei politice.

„Sunt președinți de consilii judeţene care au avut, unii, două, trei, patru mandate. În noile condiţii când personalitatea lor nu mai are niciun fel de importanţă este foarte posibil ca o parte din ei să nu mai candideze. Este bine să te reorientezi spre altceva. Este posibil să discut la un moment dat cu colegii mei şi despre Parlament”, a spus Răducu Filipescu, preşedintele CJ Calaraşi.

„Eu dacă nu mă mai duc la votul cetăţenilor din judeţul meu, nu am cum să mai vin la votul consilierilor”, spune Ciprian Dobre, preşedintele CJ Mureş.

Social-democraţii jubilează în faţa frământărilor omologilor din opoziţie.

„Am fost ales și indirect și direct ca președinte al Consiliului Județean și nu am simţit nicio diferenţă în desfăşurarea mandatului. Nu m-am decis în ceea ce priveşte candidatura viitoare”, spune Ion Călinoiu, președintele CJ Gorj.

Social-democraţii deţin în prezent mai mult de jumătate - 23 - din cele 41 de posturi de preşedinţi de consilii judeţene. Liberalii au 14 posturi, UDMR - două, iar UNPR şi PC câte unul. 21 dintre şefii de consilii judeţene au intrat în atenţia DNA. Șase dintre ei sunt în arest preventiv sau la domiciliu pentru corupţie.