Cum a ajuns producţia de medicamente ieftine nerentabilă

Pepenele de iarnă, gigantul din serele din Buzău. Fructul uriaș cu gust dulce-acrișor și înveliș de ceară rezistă până la șase luni

Mașină în flăcări pe DN1. Imagini cu șoferul care cere disperat ajutor, dar minute în șir nu oprește nimeni

Imagini spectaculoase de la Paris. Sute de mii de oameni l-au întâmpinat pe Papa Leon al XIV-lea

Ce spune Ciprian Ciucu despre șansele ca Guvernul Mureșan să treacă de Parlament

Kiwano, „castravetele cu coarne” din Africa, crește la Buzău. Se vinde cu 10 lei bucata și rezistă jumătate de an

Orășenii care se încălzesc la gura sobei. Cum arată, în 2026, viața la bloc cu sobe pe lemne: „Umplu o sacoșă, am urcat cu ele”

Ce spune directoarea unui cunoscut liceu din București despre reintroducerea uniformei școlare obligatorii

Surpriză în prognoza meteo pentru octombrie: temperaturi de 25 de grade, dar dimineți reci

Cum ar vota românii dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare (sondaj)

Simvastatită - o denumire generică pentru medicamentele care controlează colesterolul. Aceste pastile costă între 6 şi 25 de lei. Varianta cea mai ieftină nu se mai găseşte în farmacii.

Analgezice cu preţuri între 5 şi 73 de lei. Nici în acest caz, pacienţii nu pot avea o pastilă mai ieftină.

În privinţa antiinflamatorului dicolfenac, preţurile variază între 6 şi 20 de lei. Cea mai ieftină cutie a dispărut demult din farmacii.

Sunt doar trei exemple, dar în ultimii trei ani, peste 1.300 de medicamente ieftine au dispărut de pe piaţă, spun productorii români de medicamente. Numai de la începutul anului 125 de pastile nu se mai fabrică.

„În primul rând pacienţii plătesc mai mult. Când te duci la farmacie nu mai există medicamnetul ieftin, trebuie să plăteşti mai mult pentru medicamentele existente”, explică Simona Cocoş, vicepreşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice.

De vină ar fi, spun ei, taxa de clawback, adică taxa pe care trebuie să o plătească statului firmele de medicamente pentru vânzările pe care le au peste bugetul alocat de casa de asigurări. Această taxă ajunge chiar şi la 20 la sută valoarea medicamentelor. Astfel, producţia de medicamente ieftine devine nerentabilă.

„Trebuie să plătim această taxă claweback în avans pentru că nu o plătim din banii recuperaţi din medicamente, o plătim cam cu 6 luni înainte de a recupera aceşti bani”, declară Dragoş Damian, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice.

În lipsa medicamentelor generice, coplata pe care trebuie să o dea pacienţii poate fi importantă. De exemplu, pentru metroprolol, diferenţa este de la 25 de bani la 11,74 de lei. Un alt medicament foarte utilizat este Omperazol. Cu varianta ieftină, un pacient ar mai plăti doar un leu, pe când dacă ar cumpăra varainta originală ar achita 88 de lei. Diferenţele pot fi însă şi de câteva sute de lei.

„În România tot mai mulţi oameni mor din lipsă de medicamente sau pentru că nu îşi mai permit să îşi achiziţioneze medicamentele recomandate de medic”, declară Cristian Roşu, reprezentantul Coaliţiei Pacienţilor Cronici.

Din cauza taxei de clawback, producătorii români de medicamente au blocat investiţii de 50 milioane euro pentru construirea de noi linii de producţie în România.