Hologramă pentru tratamentul dentar

Începe demolarea blocului din Rahova afectat de explozie

Csoma Botond, despre scenariul alegerilor anticipate: „AUR va fi cam la 40%”. Ce spune despre o guvernare AUR-PSD

Csoma Botond exclude intrarea UDMR la guvernare alături de PSD. Ce motive invocă înaintea consultărilor de la Cotroceni

Scandal în tribune la un meci de handbal între junioare, la Timișoara. Părinții s-au luat la bătaie sub privirile copiilor

O navă cargo, abandonată după un atac rusesc cu dronă lângă Odesa, plutește în derivă între România și Bulgaria de două luni

Incidentul FlyDubai: Lupul singuratic voia să izbească avionul de un turn de locuințe din Tel Aviv

Csoma Botond, reacție la scenariul lui Băsescu privind candidatura Mirabelei Grădinaru: „Cred că a făcut o glumă”

Mesajul lui Nicușor Dan după ce susținătorii lui Călin Georgescu i-au cântat „veșnica pomenire” lui CTP

„S-ar putea să avem o candidată la prezidențiale, Mirabela Grădinaru”. Băsescu: „A învăţat mersul pe covoare prin toate capitalele”

Holograma creată într-un laborator al Politehnicii din Timişoara ar putea deschide noi drumuri în medicina stomatologică. Ideea îi aparţine lui Ciprian Dughir, Inginer şi profesor universitar. “A fost o provocare, pentru că nu făcusem asta până atunci, adică făcusem holograme, dar nu acest gen de holograme şi se pare că suntem singurii din ţară care facem acest lucru”, spune Ciprian Dughir, şef de lucrări la Universitatea Politehnică din Timişoara.

Pentru o astfel de imagine, inginerul face multiple fotografii dentare şi le developează pe o placă fotografică. Apoi, patru raze laser proiectate prin placă formează holograma. Medicii pot astfel verifica dantura pacientului fără a-l supune stresului de pe scaunul stomatologic.

„Putem să scanăm cavităţile bucale ale pacienţilor şi să vedem dacă există în momentul respectiv o posibilitate de cancere orale”, explică Cosmin Sinescu, conferenţiar universitar la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Timişoara.

Un alt avantaj al hologramelor este acela că ele pot fi păstrate de pacienţi şi arătate la consultări ulterioare, ca punct de referinţă. Stomatologii pot vedea astfel mai uşor dacă o afecţiune a evoluat.

„Utilitatea acestora este deosebit de importantă în domeniul medicinei dentare pentru că stocarea informaţiilor va fi o foarte mare problemă”, e de părere Cristina Maria Borţun, decan la Facultatea de Medicină Dentară Timişoara.

Inginerul timişorean vrea să-şi breveteze descoperirea, iar pentru ca proiectul de cercetare să meargă mai departe are nevoie de 15.000 de euro, bani cu care să cumpere plăci de argint şi lasere mai puternice.