Bolile vieţii moderne. Schimbările din ultimul secol care ne afectează sănătatea

Alimentele procesate, care au conservanți, un pericol pentru sănătate. Riscurile la care se expun cei care le consumă

Restricții pe DN1, în București: risc de prăbușire a unui stâlp de iluminat. Trafic afectat pe Pasarela Ikea

Sediul Trezoreriei Municipiului București, inundat în urma furtunii. Dosare, calculatoare și echipamente, afectate de apa infiltrată

Caz șocant în Vrancea: o mamă a încercat să-și sufoce copilul, sub privirile tatălui, care nu a intervenit. Părinții au fost arestați

Andrei Caramitru, despre riscul ca România să fie retrogradată la „junk”: „Am intra într-un dezastru în trei-patru săptămâni”

„Este nevoie de un acord politic”. Cristian Păun, mesaj pentru politicieni: „Agențiile de rating vor garanții că România face reforme”

Un bărbat din Brașov a fost arestat după ce și-a bătut partenera. Incidentul, filmat de un localnic

Soluția lui Ciprian Ciucu pentru a limita riscurile de inundație în București: „Avem deja un plan și soluții pentru finanțare”

Incendiu la metrou după furtună: stația Universitate, blocată. Călătorii au fost evacuați

Creşterea temperaturii medii, suprapopularea oraşelor, dezvoltarea motoarelor cu ardere internă, modernizarea materialelor de construcţii şi izolarea tot mai bună a caselor. Sunt câteva dintre schimbările din ultimul secol care ne influenţează sănătatea fără să bănuim.

„Din ce în ce mai multe persoane sunt alergice la factori din aer care cândva nu dădeau alergie, fie acarienii, fie mucegaiurile, fie polenurile sunt plante care s-au modificat, iar noi le percepem la nivelul căilor respiratorii că fiind dăunătoare şi ne determină rinite, conjunctivite sau la nivelul plămânilor astm bronşic,” spune dr. Monica Schifirneţ, medic primar alergologie.

40% din populaţia Planetei este diagnosticată cu cel puţin un tip de alergie. O parte din răspundere o poartă încălzirea globală, deşi pare greu de crezut. Din acest motiv, în ultimul secol, Europa a fost invadată de o buruiană numită ambrozie.

„Este foarte acută problema cu polenul de ambrozie care de la an la an creează multe probleme pacienţilor, pacienţii suferă intens cu fenomene care sunt greu de controlat cu medicamente,” adaugă specialistul.

Şi locuinţele s-au modernizat: casele de astăzi nu mai seamănă cu cele de acum 100 de ani şi nu este neapărat un lucru bun, spun medicii.

„Factorii ambientali care au dus la creşterea incidenţei astmului bronşic, mai ales în rândul copiilor, sunt reprezentaţi de poluarea indoor, aici vb de materiale de construcţie, deodorizantele de cameră, substanţele de dezinfecţie, dezinsecţie, de curăţenie,” explică dr. Veronica Şurlea, medic primar pneumologie.

Cel mai mult s-a schimbat însă felul în care ne hrănim.

„Multe alimente sunt modifcate, stilul de alimentaţie al nostru s-a modificat, ca urmare şi adaptarea noastră digestivă, de aceea pot să apară mai multe alergii,” zice medicul Monica Schifirneţ.

Abundenţa alimentară a dus nu doar la înmulţirea unor boli, ci chiar la apariţia unor noi afecţiuni. Sindromul metabolic afectează sute de mii de oameni în întreagă lume. Acesta reprezintă asocierea dintre obezitatea abdominală, glicemia crescută, hipertensiunea arterială şi valori scăzute ale colesterolului bun. O altă problema a omului modern: durerea de spate. 8 din 10 persoane se confruntă cu asta în zilele noastre.

„Atunci când musculatura oboseşte orice poziţie pe care noi o abordăm se amprentează asupra coloanei şi începe să schimbe presiunile care se exercită asupra ei şi să o deterioreze,” spune dr. Georgiana Tache, medic primar recuperare medicală.

Faptul că astăzi avem totul la îndemână nu este neapărat benefic pentru noi. Organismul uman are capacitatea de a se adapta, dar nu poate ţine pasul cu schimbările din jur: mâncăm din ce în ce mai multe alimente fabricate în laborator, porţiile s-au triplat în ultimii ani, jumătate din viaţă stăm pe scaun şi chiar aerul pe care îl respirăm este diferit de cel pe care îl respirau strămoşii noştri. Toate aceste modificări se văd în sănătatea noastră. Astfel, boli care erau o raritate pentru bunicii noştri au ajuns să devină astăzi regula şi nu excepţia.