Cruce gigant cu beculețe, în Piața Universității, în semn de recunoştinţă pentru martirii comunismului

Scandal la un liceu renumit din București

Incident la stația de metrou Piața Unirii. Toți călătorii au fost evacuați dintr-un tren

Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 19 aprilie

Cîrstoiu: Mandatul meu e pe masa coaliției

Panică în Paris după ce o persoană a amenințat că va arunca în aer consulatul iranian

Ambasadorul Israelului: Sancțiunile care vin spre Iran nu sunt suficiente. Trebuie să acționăm mai puternic pentru a preveni războiul

Adrian Cioroianu, despre atacul de vineri: Acest episod e închis, dar înfruntarea care există de zeci de ani va continua

Un avion de luptă s-a prăbușit în Rusia după ce a atacat cu rachete teritoriul ucrainean. Imagini cu aeronava cuprinsă de flăcări

Nicolae Ciucă, la Jurnalul de Seară

Teoretic, din iunie 2016, în Piaţa Universităţii, ar urma să fie montată o cruce gigant, din metal, înaltă cât un bloc de şapte-opt etaje. O versiune a crucii de pe Caraiman. Inițiatorul proiectului este senatorul PSD Sorin Ilieșiu, fost membru al Partidului Comunist Român.

Crucea, care face parte dintr-un proiect mai amplu dedicat victimelor totalitarismului, ar trebui să amintească de lupta împotriva comunismului.

Sorin Ilieşiu, senator PSD: „În proiect se precizează ca crucea să fie înaltă de 20-25 metri şi să fie iluminată zi şi noapte, tocmai ca să se vadă de la distanţă ziua şi noaptea. În viitoare carte a recordurilor, crucea va fi cea mai mare cruce înalţată la întretăierea drumurilor din centrul vreunei capitale.”

Potrivit proiectului votat de senatori, monumentul va fi construit cu bani din fondul de rezervă al Guvernului şi de la Ministerul Culturii. De unde e nevoie şi de avize. Un aspect ignorat la Senat.

Celia Ghyka, membru al Comisiei Naţionale a Monumentelor de For Public, Ministerul Culturii: „Pentru amplasarea unui monument în spaţiul public, fireşte că dosarul de avizare trebuie să treacă pe la această comisie. Nu văd sensul, ce înseamnă variantă legislativă pentru un monument. Ce-i cu el, ce-i cu oraşul, care e legătura cu oraşul? Cred că acest lucru trebuie adus în dezbatere publică, pentru că e vorba de oraş, de cetăţeni, de memoria oraşului, care cred cu convingere că e deasupra Parlamentului.”

De altfel, iniţiatorul legii nu a consultat nici Patriarhia, şi nici Primăria Capitalei, ignorând şi faptul că sub rondul din Piaţa Universităţii există o parcare, un pasaj şi magistrale de metrou.

Mircea Mureşanu, inspector de specialitate Administraţia Monumentelor şi a Patrimoniului Turistic: „Fiind un gol mare dedesubt, o greutate mare amplasată acolo ar putea crea probleme de structură. Cred că o structură de asemenea dimensiuni ar putea afecta Pasajul Universităţii. Cred că ar fi indicat să se găsească o altă locaţie pentru acest monument.”

Comentariile nu lipsesc nici din partea societăţii civile.

Dan Perjovschi, artist plastic: „În opinia mea, până şi Patriarhia ar trebui să aibă grijă pentru că se transformă un simbol într-un kitsch cu beculeţe, cu lumini. Vă daţi seama ce trafalet lung îi trebuie să o sfinţească? Nu? Glumesc şi eu acum. E un mare păcat al nostru că nouă nu ne ies chestiile modeste. Un pod peste ceva, o autostradă. Vedeţi că o iau la vale.”

Elena Calistru, Funky Citizens: „Nu pot să îmi fac o opinie, alta decât Doamne fereşte! Piaţa Universităţii este deja un pom de Crăciun permanent.”

Iar vocea străzii spune:

- Nu mi s-ar părea OK. Nu sunt de acord. E urât!

Acelaşi proiect de lege mai prevede înfiinţarea unui Muzeu Naţional al Totalitarismului Comunist şi realizarea unui raport de condamnare a comunismului, care să figureze şi în manualele de istorie. Cei care vor decide soarta proiectului sunt deputaţii.