Fondurile norvegiene au reînviat albastrul „mândră Mărie” de la Târnăvioara

„Dacă îndrăznește”. Volodimir Zelenski a răspuns cu o invitație la propunerea lui Vladimir Putin de a se întâlni la Moscova

Protest cu sute de angajați la rafinăria Petromidia

Alex Pretti, un „agitator” și un „insurgent”. Trump comentează imaginile cu altercația dintre american și ofițerii federali: „Abuz”

Schema Nordis, într-un complex imobiliar din Ilfov: prejudiciu de sute de mii de euro

Ce sunt, de fapt, cele „două sănii cu câini” din Groenlanda, ironizate de Trump

Radu Marinescu: „Ne lipsește o strategie națională cu privire la abordarea acestui fenomen de infracționalitate a minorilor”

CGMB a respins scumpirea biletelor STB. Primarul Ciprian Ciucu: „ANAF-ul va opera sistemul de transport public în București”

Noi fraude online: site-uri false care folosesc imaginea Digi24.ro

România vrea să scape de armele sovietice. Cu ce echipament se va înzestra armata pentru a se alinia la standardele NATO

Cinci case din Târnăvioara, un mic sat de lângă Copşa Mică, şi-au recăpătat frumuseţea de odinioară. Au fost tencuite şi vopsite în albastru ultramarin, o culoare folosită în urmă cu sute de ani. Povestea pigmentului se pierde în negura timpului, în Evul Mediu, când era extras dintr-o piatră numită lapis lazuli.

Tudor Popa, arhitect: El este folosit chiar din Evul Mediu, în Afghanistan, iar în Europa, în vestul Europei, de fapt, a fost adus doar pe la 1900 și apoi și în România. Avea chiar prețul aurului, așa că era foarte, foarte rar.

Colorantul era numit popular "mândră-Marie" şi doar familiile cu stare din sat îşi permiteau să-l folosească.

Adela Mohanu, reporter Digi24: Tencuieli cu această culoare erau folosite, în trecut, doar de către cei înstăriți. Iată că, după aproape un secol, albastrul ultramarin, pe care localnicii îl numesc și astăzi „mândră-Mărie”, a revenit în Târnăvioara.

Oamenii din Târnăvioara nu ar fi reuşit să restaureze casele dacă nu ar fi primit ajutor printr-un proiect finanţat de norvegieni. Sătenii au fost învăţaţi tehnici tradiţionale.

Unul dintre sătenii care a urmat cursuri de tâmplar, fierar şi zidar este Nicolae Tăpălagă, cândva muncitor la o fabrică acum închisă.

Nicolae Tăpălagă: Noi tencuiam... puneam ciment. Și acum am învățat că se poate cu nisip și var. Și atunci nu se mai ridică umezeala pe perete în sus.

Mulţi localnici speră că tradiţiile redescoperite îi vor ajuta să-şi găsească şi de lucru.

Anca Nițoi, coordonator proiect: Este o comunitate defavorizată, având în vedere că este o comunitate ce aparține actualmente de orașul Copșa Mică, unde toată lumea știe că există probleme sociale destul de mari, în urma disponibilizărilor și dispariției întreprinderilor care au existat aici.

Proiectul se desfăşoară până în octombrie, iar costul total se ridică la 1,3 milioane de lei. Oamenii vor învăţa în lunile următoare şi cum să îşi promoveze satul ca destinaţie turistică rurală.