Patinatorii și hocheiștii din București se antrenează la mall

Turiștii ignoră steagul roșu și intră în mare. Polițiștii și jandarmii au intervenit pe litoral

Șoferul care a lovit cu mașina trei pietoni în centrul Brașovului a fost evaluat de o comisie medicală. Ce le-a spus anchetatorilor

Turiști nemulțumiți că au fost evacuați de pe plaja din Costinești din cauza unei drone

Extrădarea lui Paul al României se amână. Avocații invocă probleme cardiace și au cerut suspendarea procedurii

Europa se încălzește de două ori mai repede decât restul lumii. Cele patru cauze care transformă continentul într-un „punct fierbinte”

De ce au rămas fără apă locuitorii din Galați timp de 24 de ore. „Se mai întâmplă la fel ca în orice oraș mare”

Burduja indică deciziile care au dus la criza din energie: „Închidem tot ce înseamnă combustibil fosil și mergem pe surse intermitente”

„Fiara din Balcani” încearcă să obțină eliberarea din închisoare, deși a fost sancționat de 28 de ori pentru comportament agresiv

Centrala nucleară de la Cernavodă a fost închisă. Efectele deconectării reactorului 2 au început să se vadă din primele minute

Atât datoriile cât şi patinoarul au fost preluate de primăria Capitalei de la Ministerul Tineretului, dar sportivii spun că şi-au pierdut deja speranţa să-l mai vadă deschis în următorii ani.

Peste 150 de patinatori de performanţă şi 500 de hocheişti legitimaţi nu au unde să se antreneze în Bucureşti. Datoriile la utilităţi, de 1,2 milioane de lei, neplătite de Ministerul Tineretului, au închis singurul patinoar de dimensiuni olimpice din Capitală.

„Singurul lucru greşit care s-a făcut este că s-a dat primăriei. Dar lumea trebuie să înţeleagă că bazele sportive nu sunt mijloace de venituri ci sunt mijloace în care trebuie să investeşti ca să poţi să ţii o activitate. Eu zic că este rea-voinţă să i se dea drumul. Sau lipsă de interes. Este păcat, ne facem de râs, râde lumea-ntreagă de noi”, spune Adrian Ciobanu, preşedintele Federaţiei Române de Patinaj.

Singura variantă pentru sportivii pe gheaţă este să meargă la patinoarele din mall-uri. Antrenorii spun, că în aceste condiţii, patinajul nu mai pote fi numit sport de performanţă. Toată munca de până acum este în zadar.

„În mall sunt patinoare de dimensiuni mai mici şi ne ajută ca elemente individuale să antrenăm o săritură, o piruetă, nişte paşi, dar dacă vreau să pun un program pe gheaţă, un program de competiţie, şi cu fond muzical, e aproape imposibil”, explică antrenorul Cornel Gheorghe.

Părinţii, la rândul lor, se plâng că toate eforturile şi sacrificiile făcute de ei şi de copii până acum se vor duce pe apa sâmbetei.

„Ei merg numai la competiţii pe patinoare mari şi asta se vede. Copiii nu au viteză, nu au alunecare, elementele pe care le fac au deja un grad de dificultate mare pentru copiii de peste 10 ani, încep să facă deja sărituri duble. N-au spaţiul necesar”, spune Laura Radovan, mama unui campion la patinaj.

„Avea dimensiuni olimpice, puteam să ne antrenăm, putem să ne facem programele pe muzică, pe când aici nu se poate. Pentru că patinoarul este mic, nu ne lasă niciodată să pornim muzica”, explică Radovan Sebastian.

Nici când patinoarul era funcţional nu era totul roz. Băile deveniseră insalubre, vestiarele erau impovizate, în sală era frig ca afară şi apa caldă era o amintire.

Numai vechii sportivi îşi mai aduc aminte de vremurile de glorie ale patinoarului Flamaropol. Se întâmpla în 1969.

„Acest patioar a avut foarte multe capionate mondiale, europene. În momentul în care s-a acoperit patinoarul am fost prima echipă de juniori care a luat vicecampionatul european de juniori. Viaţa noastră aici a fost. A tuturor. Am crescut aici. de la nouă ani sunt aici. Sunt mulţi care sunt în actuala federaţie română de hochei, a fost viaţa lor aici”, afirmă Gheorghe Bălăşoiu, fost jucător şi arbitru de hochei pe gheaţă.

Râde lumea de noi, spun vechii hocheişti, care încă mai visează la vremurile bune de odinioară. Patinoarul este acum pustiu și mai are un singur angajat.

Reprezentanţii Primăriei Capitalei spun că patinoarul ar putea fi redeschis în următorii doi ani, iar investiţia ar fi de peste 100 de mii de lei. În prezent, se află în etapa de achiziţie publică.