Portretul angajatului român

Emmanuel Macron a jucat un meci în scop caritabil cu fotbaliști celebri

Haosul din Coaliție îi pune piedici lui Daniel Băluță

Scene halucinante în Ilfov

Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 25 aprilie

Aterizare cu emoții: Un Boeing 747 al Lufthansa țopăie pe pistă înainte ca piloții să decidă ridicarea în aer a aeronavei

România, criticată dur de SUA: Tolerează violurile, violența domestică și corupția la nivel înalt

Val de fraude pe internet. Avertismentul Poliției Române: Au apărut „pachete infracţionale” online. Datele noastre sunt marfă pe net

Reportaj Digi24 lângă Coreea de Nord. Zona demilitarizată e împânzită de militari, mine antipersonal și tuneluri subterane

Praful saharian sufocă România

Criza a modelat potretul angajatului român. A uitat de programul fix de muncă de la şapte dimineaţa până la patru după-amiaza. Acum, lucrează mai bine de 10 ore zilnic. Iar în timpul liber răspunde la telefoanele legate de muncă sau la email-uri. Orele suplimentare nu mai înseamnă bani în plus ca în vremurile bune, doar că...

„Ești victima unui sistem care nu este foarte eficient, deci organizația are o problemă, oamenii din ea sunt victimele structurii din care fac parte și atunci ajung să stea peste program, dar asta nu înseamnă că muncesc mai mult”, explică Mihaela Feodorof, consultant resurse umane Your Way.

Iar acest lucru se reflectă cel mai bine în statistici. La capitolul productivitate suntem sub pragul de 50 de procente faţă de media Uniunii Europene.

Rezistenţa la stres este una dintre principalele calităţi ale angajatului perfect. „A dus la o acceptare mai ușoară a unor forme de muncă mai atipice, contracte de colaborare, lucrul pe proiecte, implicarea in proiecte mai mari. Unele persoane sunt la limita panicii și atunci nu mai contează nimic în rest, nu vor decât să își păstreze jobul”, spune Mădălina Uceanu, director Career Advisor.

Aşa că angajatul român îşi schimbă mai greu locul de muncă.

Mulţi iau în calcul chiar un al doilea serviciu în puţinul timp rămas liber, dar şi cursuri de pregătire.

Statisticile arată că aproape 700.000 de persoane nu aveau un loc de muncă în luna martie. Bărbaţii sunt cei mai afectaţi de lipsa locurilor de muncă. Rata şomajului pentru ei a fost de 6,9 % în martie, faţă de 6,4 procente în cazul femeilor.