Studiu: Românii nu pun bani deoparte pentru zile negre

Călin, șeful de promoție cu notițe devenite legendă. Povestea tânărului de 10 pe linie, la Medicină

Bătălia pentru catedră: peste 37.000 de profesori au susținut examenul de titularizare. „Dau a cincea oară, pentru că nu sunt posturi”

Grevă de avertisment în aproape 500 de spitale din țară din cauza legii salarizării. Sindicatele amenință cu grevă generală

Viața de student la Medicină, de probă. Zeci de liceeni au participat la școala de vară organizată de UMF Iași

Ce ar fi putut urmări Rusia prin trimiterea „intenționată” a dronei în spațiul aerian al României. Analiza generalului (r) Dorin Toma

„Militarii români fac minuni cu ce au”. Radu Miruță spune că pilotul care a doborât drona a reacționat într-o fracțiune de secundă

Primele imagini de la locul în care s-a prăbușit drona doborâtă de un avion F-16, în Buzău

Nicușor Dan: Un avion F-16 a doborât o dronă în spațiul aerian românesc

Nicușor Dan: România vrea să dubleze schimburile comerciale cu India. „Există perspective economice importante între economiile noastre

Tinerii din România trebuie să se străduiască să ocupe unul dintre locurile gratuite la facultate. Pentru că puţini sunt părinţii care au bani puşi deoparte pentru plata taxelor de şcolarizare. 80% dintre ei nu au prevăzut soluții pentru acoperirea cheltuielilor cu educația copiilor, arată un sondaj realizat de OTP şi FinZoom. Iar la aceste cheltuieli cu educaţia sunt incluse şi cele pentru rechizite şi cărţi în clasele primare, gimnaziu sau liceu.

Până la urmă, părinţii strâng cureaua şi le cumpără copiilor ghiozdane şi caiete, însă efortul ar fi mai mic dacă aceste cheltuieli inevitabile ar fi planificate din timp. În România însă, planificarea financiară este aproape inexistentă.

75% dintre cei care au răspuns sondajului spun că nu au bani pentru eventualele cheltuieli medicale ale familiei. Orice angajat din România este automat şi asigurat medical. Dar, în cazul unei urgenţe medicale, asigurarea de stat nu acoperă în niciun caz cheltuielile totale care pot include şi plăţile informale.

În acelaşi timp, trei sferturi dintre cei care au răspuns sondajului spun că nu au un plan pentru achitarea datoriilor la bănci. Adică nu se întreabă dacă vor avea cu ce să îşi achite ratele în cazul în care îşi pierd locul de muncă sau au parte de o tăiere de salariu. Până la găsirea unui loc de muncă, datoriile ar putea fi achitate din banii puşi deoparte. Dar peste 70% dintre participanţii la studiu spun că nu deţin economii pentru situații de urgență.

Însă, printre cei care au bani puşi deoparte există un nucleu de oameni cu economii solide. Aproape 15% spun că economiile le-ar permite să își acopere cheltuielile între șase și nouă luni.

După anumite metodologii internaţionale, aceşti oameni fac parte din adevărata clasă de mijloc, cea care îşi permite să îşi păstreze stilul de viaţă timp de jumătate de an în cazul în care rămâne fără venituri. Cum sondajul este realizat în România, se poate spune că sunt, de fapt, persoane cu venituri mari, peste nivelul clasei de mijloc.

Sondajul arată că aproape o treime dintre cei care au bani puşi deoparte îi ţin într-un cont de economii, aproape 22% au depozite la termen, 10% au investit în proprietăţi imobiliare, aproape 9% în metale preţioase, aproape 8% în acţiuni la o companie, iar 6% au o participaţie la un fond de investiţii.