Est-europenii au senzația că rușii sunt mai puternici decât sunt în realitate. Românii trebuie să conștientizeze acțiunile subversive ale Moscovei și faptul că Rusia devine mai periculoasă cu cât pierde din putere, spune George Friedman, fondatorul Stratfor, într-un interviu pentru Digi24. În același interviu, el explică ce a vrut să spună când a avertizat că independența Scoției ar putea trezi separatismul și în alte părți ale Europei, inclusiv în Transilvania. Expertul este optimist în viitorul României și recunoaște că este interesat de investiții în țara noastră.

Embed:

Cosmin Prelipceanu: Domnule, ţara dumneavoastră, ţara mea, au un parteneriat strategic. SUA au o prezenţă militară puternică în România. Dar, când vine vorba de afaceri, România are o problemă legată de corupţie, unii spun că o problemă endemică în această privinţă. Chiar în acest moment avem un scandal mare, imens, de corupţie la nivel înalt. Investigaţia Microsoft este în desfăşurare. Deci, întrebarea mea este aceasta: ar trebui companiile americane să se teamă de corupţia din România? Ar trebui să se gândească de două ori înainte să vină în România?

George Friedman: În primul rând, să nu confundăm faptul că se fac investigaţii în cazul Microsoft cu faptul că o să găsească ceva rău. Unul dintre lucrurile pe care le-am remarcat în România este că oamenii trag concluzii pripite. Este doar o investigaţie, o să vedem ce se întâmplă. În mod cert, companiile americane au fost îngrijorate în trecut, dar cred că guvernul şi conducerea actuală sunt conştiente de aceste probleme şi înţeleg că este o problemă strategică, deoarece investiţiile americane şi cooperarea în domeniul apărării merg mână în mână.

Cred că se fac paşi importanţi pentru îmbunătăţirea procesului de luare a deciziilor, pentru a-l face mai transparent. Cu siguranţă, companiile americane nu pot fi parte a corupţiei, deoarece avem „Legea practicilor corupte în străinătate” şi poţi ajunge la închisoare, deoarece este un lucru grav să te implici în aşa ceva. România înţelege că nu are nevoie numai de o alianţă militară cu Statele Unite, pentru apărare, dar şi de o alianţă economică. Personal, sunt foarte interesat şi implicat în oportunităţile de investiţii în România şi cred că se va întâmpla.

Cosmin Prelipceanu: Deci, nu este vorba de frică, ci despre a fi în cunoştinţă de cauză.
 

George Friedman: De fiecare dată când faci o investiţie, îţi este frică, te temi că o să-ţi pierzi banii. În unele ţări, te temi că cineva o să-ţi ia banii. România este în tranziţie, de la o ţară unde se poate întâmpla aşa ceva, la o ţară unde nu se poate întâmpla asta. Vedem din ce în ce mai multă transparenţă decizională şi oamenii sunt din ce în ce mai familiarizaţi cu această idee. România nu este încă acolo unde ar trebui, dar cred că într-un an sau doi ani o să vedem investiţii americane substanţiale în România.

Cosmin Prelipceanu: Subsecretarul de stat Victoria Nuland critică liderii din Europa Centrală care protejează corupţia, care nu ascultă de Parlamente. Potrivit ei, „cancerul corupţiei distruge visul celor care luptă pentru democraţie". Vedeţi România în această descriere?

George Friedman: Văd în această descriere o poziţie nerezonabilă a doamnei Nuland. Acum 25 de ani, eraţi ocupaţi de Uniunea Sovietică, înainte de asta de Imperiul Habsburgic şi de cel Otoman. Trebuie să faceţi eforturi ca să ajungeţi la nivelul la care sunt Statele Unite, dar doamna Nuland uită des de corupţia din Statele Unite. Uită că de multe ori şi în multe locuri din SUA, oamenii de afaceri sunt corupţi. Deci, sugerez, deoarece nu fac parte din guvern, să uităm ce are de zis doamna Nuland şi să ne concentrăm pe următorii paşi pe care România trebuie să-i facă. De exemplu, în domeniul energetic. Informaţiile necesare pentru investiţii trebuie să fie disponibile, să ai parteneri de încredere. Dar, ideea că se poate elimina complet corupţia din România este la fel de caraghioasă ca şi aceea că se poate elimina complet corupţia în America. Corupţie va exista mereu, la un anumit nivel. Poţi doar să te lupţi cu ea.

Cosmin Prelipceanu: Robert Kaplan a spus recent că pericolul rusesc pentru România nu este unul militar, ci unul legat de acţiuni subversive. Credeţi că aceste acţiuni subversive pot avea loc în România?

George Friedman: În mod tradiţional, ruşii au acţionat prin acţiuni subversive. Robert Kaplan îmi este coleg la Stratfor şi bun prieten. Dar, în acestă privinţă, nu suntem de acord. Eu mă uit la Ucraina şi văd un eşec masiv al serviciilor secrete ale Rusiei. Au calculat greşit ceea ce urma să se întâmple, ce urma să se întâmple rău la Kiev. Nu au fost în stare să ia măsuri. În această regiune există senzaţia că ruşii au trei metri înălţime şi că pot face orice, dar de fapt, istoria arată că în ultimii 30-40 de ani, serviciile secrete ruse au înregistrat eşec după eşec. Sigur, ruşii încearcă să corupă şi în unele cazuri vor avea succes. Dar, oportunităţile care vin din Statele Unite, în mod special, prin investiţii cinstite, sunt mult mai bune decât ceea ce au ruşii de oferit pe sub mână. Sunt foarte fericit că există o competiţie între acţiunile subversive ale Rusiei şi investiţiile americane. Cred că ruşii sunt mai slabi decât cred românii şi nu sunt de acord cu dragul meu prieten Robert Kaplan, care îi supraestimează.

Cosmin Prelipceanu: Săptămâna trecută am fost la Houston unde reprezentanţii marilor companii energetice mi-au spus că toate manifestaţiile pe care le-am avut în România împotriva fracturării hidraulice au fost orchestrate de ruşi. Sunteţi de acord cu afirmaţia? Ştiţi că s-a întâmplat aşa ceva?

George Friedman: Cred că sunt multe mişcări. Una dintre mişcări este aceea că ruşii nu vor să vadă România dezvoltându-şi surse alternative de energie. Mai sunt şi activiştii pentru mediu, care se tem de fracturarea hidraulică. Ca în orice mişcare, există multe elemente. Prezenţa ruşilor nu înseamnă că ei deţin controlul. Sunt sigur că ruşii sunt interesaţi să vadă că voi nu vă dezvoltaţi. România trebuie să recunoască faptul că ruşii au acest interes. România trebuie să-şi dea seama că este o tendinţă căreia trebuie să-i reziste. Nu doar în privinţa fracturării hidraulice, chiar dacă sunt multe de spus, deşi cred că fracturarea este o tehnologie nouă şi necesară. Cred că trebuie să fiţi vigilenţi la ruşi, nu puteţi fi paralizaţi de ei.

Cosmin Prelipceanu: Are România duşmani? Duşmani adevăraţi în regiune sau în regiunea extinsă?

George Friedman: Istoria României este o istorie a duşmanilor. Istoria voastră nu s-a terminat, continuă. Cred că ar trebui să gândim în termeni de interese. Interesele Rusiei sunt foarte diferite de interesele României. Germania nu este duşmanul dumneavoastră, dar nu sunt sigur că interesele germanilor sunt aceleaşi cu ale românilor. Turcia este o putere în curs de dezvoltare, interesele voastre seamănă, dar nu sunt identice. Chiar şi în cazul Statelor Unite, interesele voastre sunt apropiate, dar nu sunt exact ca ale noastre. Lucrurile nu sunt atât de simple, ca alb şi negru, prieten sau duşman. Şi România a înţeles acest lucru. Ar trebuie să evaluaţi toate relaţiile bazându-vă pe interesul naţional, să încercaţi să le daţi forma pe care o doriţi, să faceţi ceva care vă aduce mai multe satisfacţii. Nicio relaţie nu poate fi perfectă, dar desigur că România are rivali, oameni care i-ar putea deveni duşmani, oameni care vor să-i fie prieteni. Trăiţi într-un loc complicat şi viaţa voastră este complicată.

Cosmin Prelipceanu: Revin la Rusia. Aţi spus că este din ce în ce mai mai slabă, dar ei vorbesc din nou de puterea lor nucleară. Este o ameninţare reală sau un fel de stereotip tipic Războiului Rece?

George Friedman: Am trecut de Războiul Rece, fără să folosim vreodată armele nucleare împotriva celuilalt. Ruşii încearcă să amintească lumii că încă sunt o putere nucleară şi că sunt limite care nu ar trebuie atinse, pentru că ar putea să o folosească. Nu cred că o vor face. Dar, ei nu ar vorbi despre ea, dacă nu ar fi slabi în alte domenii. Statele Unite vorbesc foarte rar despre capacitatea lor nucleară, au alte probleme. Pentru mine, faptul că ei vorbesc despre capacitatea lor nucleară le indică gradul de îngrijorare, faptul că ar trebuie să apeleze la gestul extrem, în speranţa că vor bloca alte ţări. Uniunea Sovietică s-a destrămat în 1992, Putin s-a descurcat foarte bine în încercarea de a o aduce împreună şi de a salva Federaţia Rusă.

Dar, în cele din urmă, singurul lucru pe care Federaţia Rusă îl are de oferit lumii este energia. În timp ce pe termen scurt este un lucru puternic, ei au nevoie de energie, petrol la preţul de 70-80 de dolari pe baril. Ei nu sunt Arabia Saudită, nu controlează preţul petrolului. Aşadar, Rusia este un stat înspăimântat. Are energie pe termen scurt, are bani şi influenţă. Dar, să ne amintim că Rusia a avut toate acestea şi înainte de 1992. Aşa că aş spune să ţinem Rusia sub observaţie, să înţelegem că pe măsură ce devin mai slabi, devin şi mai periculoşi, pentru că trebuie să facă ceva. Nu-i nesocotiţi, trataţi-i cu respect, dar nu-i supraestimaţi.

Cosmin Prelipceanu: Într-una dintre lucrările dumneavoastră recente aţi accentuat efectul de contingenţă în Europa al referendumului pentru independenţă din Scoţia. Şi aţi vorbit despre ungurii din regiunea centrală a României. Lucrarea avea şi o hartă. Întrebarea mea este dacă vorbim despre o ameninţare sau este o problemă ce poate fi rezolvată?

George Friedman: Istoria europeană de la Revoluţia Franceză încoace arată că de atunci se pune întrebarea ce este o naţiune, care sunt graniţele sale? Din 1914 până în 1945, în Europa a fost război. Per total, poate că o sută de milioane de oameni au murit în aceste războaie. Întotdeauna este un pericol atunci când ridici chestiunea graniţelor în Europa. Polonezii pot ridica chestiunea ocupaţiei sovietice a estului Europei, germanii chestiunea Sileziei, Catalonia, nordul Italiei, sunt întrebări fără sfârşit legate de graniţe în Europa. Ceea ce m-a speriat la referendumul din Scoţia, parte dintr-o uniune de 300 de ani care a cucerit lumea, a fost că nu au existat divergenţe fundamentale între scoţieni şi englezi, dar dacă aceasta se destrăma, totul s-ar fi putut destrăma. În acel context, am spus-o din frică, dacă locuitorii catalani, dacă ungurii din România, dacă toţi aceşti oameni vor să-şi modifice graniţele, ne-am întoarce la vremurile grele prin care am trecut? Aşa că am subliniat că sunt multe probleme, dar cred că principiul Europei potrivit căruia graniţele nu sunt puse la îndoială ar trebui menţinut. Cred că, de exmplu Kosovo a fost un caz nefericit, pentru că a ridicat această problemă. Destrămarea Uniunii Sovietice a fost un lucru bun, dar, pe de altă parte a ridicat chestiunea graniţelor. Desigur, cineva care nu cunoaşte situaţia nu crede că se pune la îndoială graniţa română-ungară. Este suficient ca una dintre părţi să ridice problema, nu trebuie s-o facă amândouă. Dar, pentru mine important este ca Europa să se asigure că problema nu este ridicată, în mod special acum când avem o problemă cu Rusia, când România este aliatul nostru, când Polonia este aliatul nostru, când Ungaria ar trebui să fie un aliat. Aceasta este ultima dată când Statele Unite îşi doresc să vadă ridicată probema ungurilor din România. Sunt multe probleme reale pe care nu ar trebui să le discutăm, ceea ce m-a speriat la Scoţia este că, dacă ar fi câştigat, ar fi stârnit toate aceste lucruri.

Cosmin Prelipceanu: Există un remediu pentru problema ungurilor, a catalanilor?

George Friedman: Dacă Scoţia poate părăsi Anglia, totul este posibil. Acum, toate întrebările au ieşit la suprafaţă. Trebuie să ne amintim că 45% dintre scoţieni au votat pentru independenţă. Descentralizarea Europei, ruperea unor graniţe, mutarea altora deschid calea pentru aceleaşi probleme care au dus la situaţiile din 1914 şi 1939. Este o situaţie în care Europa nu trebuie să ajungă, să aibă o criză economică la care să se adauge una geopolitică. Acest lucru ar putea destrăma Europa. Am scris articolul pentru a le aminti tuturor că, dacă Scoţia obţine independenţa, atunci s-ar pune pe masă toate celelalte întrebări.  

Urmăreşte Digi24.ro şi pe FACEBOOK şi TWITTER!

COMENTEAZA!