De ce a murit Mihai Eminescu? Răspunsul a 12 dintre cei mai importanți medici români

12 dintre cei mai importanţi medici români rescriu adevărul despre moartea poetului Mihai Eminescu. După ce au studiat toate documentele referitoare la starea de sănătate a acestuia din ultimii șase ani de viaţă, specialiştii spun că Mihai Eminescu nu a murit din cauza sifilisului. Este posibil însă ca inima sa să nu fi rezistat tratamentului cu mercur, afecţiunii bipolare de care suferea şi fumatului.

Prima zi de scădere a prețului carburanților. Motorina a coborât sub 10 lei pe litru la unele benzinării

Producție de drone în România: 16 companii ucrainene au ajuns la București pentru a negocia cu Guvernul. Întâlnirile programate (surse)

Un wc de aur, în apropierea Memorialului Lincoln, ca ironie la adresa renovărilor lui Trump de la Casa Albă

Șeful ARR, fostul director de cabinet al lui Grindeanu, dus la audieri. Ce au găsit procurorii DNA la percheziții

Convorbire interceptată între ministrul de Externe al Ungariei și Serghei Lavrov

Statele UE realocă bani din bugetul multianual către proiecte strategice. Roxana Mînzatu: România este a patra țară ca valoare

Ce măsuri ar putea lua Comisia Europeană în criza carburanților. Roxana Mînzatu, vicepreședinte CE: Lucrăm cu scenariul pesimist

Bolojan, despre reducerea accizei la combustibili: În prima etapă ne concentrăm pe motorină, aici au fost creşterile cele mai mari

Guvernul taie acciza doar la motorină, anunță premierul Ilie Bolojan

Mihai Eminescu a murit pe 15 iunie 1889, în Casa de sănătate a medicului Alexandru Şuţu, de pe strada Plantelor din Bucureşti. Oficial, cauza morţii a fost sifilisul, maladie de care poetul ar fi suferit în ultimii săi șase ani de viaţă.

În presa vremii au apărut şi speculaţii privind posibila asasinare a poetului, care ar fi murit din cauza unei lovituri la cap.

Anul trecut, în ziua în care s-au aniversat 165 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu, o carte semnată de 12 dintre cei mai importanţi specialişti în medicină din România desfiinţează atât mitul sifilisului, cât şi pe cel al crimei.

„Au luat toate documentele, toată descripţia bolii şi au constatat că un bolnav de sifilis nu trece prin ce a trecut Eminescu şi nu a avut simptomele respective”, spune Eugen Simion, academician.

„Diagnosticul de sifilis nu a fost documentat, pe vremea aceea nici nu se putea documenta. Era interpretat pe semnele clinice, pe contactul sexual, pe fenomenele cutanate ce apăreau după contactul sexual la un interval de timp”, adaugă Eduard Apetrei, medic cardiolog.

Academicianul Victor Voicu, farmacolog si toxicolog, spune că în raportul autopsiei poetului nu apar leziunile cerebrale specifice sifilisului. Ceea ce înseamnă că tratamentul cu mercur, folosit la acea vreme, nu avea cum să-i facă bine.

Experţii reuniţi de Academia Română spun că poetul a avut o ateroscleroză precoce şi o personalitate de tip bipolar care, alături de tratamentul greşit şi de propriile vicii, i-au grăbit sfârşitul. Este foarte probabil ca Mihai Eminescu să fi murit în urma unui infarct.

„M-am documentat în primul rând asupra efectelor produse de intoxicaţia cu mercur pe aparatul cardiovascular. Din rapoartele medicale reiese că el avea palpitaţii, că se plângea de dureri toracice, deci putea să fie angină, că nu mai putea urca, oboseala, efortul şi că a avut leşinuri. El a avut o suferinţă şi cardiovasculară. Era fumător, avea factor de risc major”, afirmă prof. univ. dr. Eduard Apetrei.

Volumul „Maladiile lui Eminescu şi maladiile imaginare ale eminescologilor” a fost publicat de Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, sub îndrumarea academicianului şi criticului literar Eugen Simion.

Citiți și:

VIDEO. Copiii românilor din diaspora, mesaj la împlinirea a 165 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu

Klaus Iohannis îi mulțumește lui Mihai Eminescu

Pază excepțională la statuia lui Mihai Eminescu, la 165 de ani de la nașterea poetului

Eminescu, dat uitării. Ieşenii, puşi în dificultate când trebuie să recite câteva versuri