Chevron confirmă că renunță la explorarea gazelor de șist din România 

ACTUALIZARE 12.35. Compania Chevron România și-a exprimat poziția în legătură cu renunțarea la explorarea gazelor de șist.

„În 2014, Chevron România a finalizat activitățile de explorare a concesiunii Bârlad, precum și un studiu geofizic 2-D realizat în două dintre cele trei concesiuni din regiunea Dobrogea. Chevron România confirmă intenția de a renunța la planurile sale pentru aceste concesiuni în 2015. Aceasta este o decizie de afaceri luată în urma evaluărilor proiectului din România, care nu poate concura în acest moment într-un mod favorabil cu alte oportunități de investiție din portofoliul global al Chevron. Rezultatele lucrărilor din România vor fi predate ANRM și vor rămâne în custodia statului. Confidențialitatea informațiilor de acest gen este menținută în conformitate cu legislația din România. Chevron nu comentează și nu dezvăluie cifre de business”, se arată într-un comunicat al companiei, transmis la solicitarea Digi24.

Anunțul, făcut de un purtător de cuvânt al companiei, vine după ce, luna trecută, Chevron anunțase că se retrage din activitățile de explorare a gazelor de șist din Polonia.

Premierul Victor Ponta, care luna aceasta a fost în Statele Unite cu scopul declarat de a atrage investitori, a participat la o masă rotundă la care au venit mai multe firme americane, printre care și Chevron.

Anul trecut, Chevron a pus capăt acordurilor legate de gazele de șist și din Lituania și Ucraina.

Este un pas înapoi pentru industria gazului de șist care tocmai se năștea în Europa, scrie cotidianul economic american The Wall Street Journal.

Publicația amintește că rezultatele explorărilor din Polonia au fost dezamăgitoare. La aceasta s-a adăugat opoziția locală față de fracturarea hidraulică, în timp ce țări precum Franța și Germania au impus un moratoriu asupra acestei tehnici. În Marea Britanie, unde un moratoriu în acest sens a fost ridicat la sfârșitul anului 2012, companiile trebuie să obțină nu mai puțin de șapte permise și să treacă printr-un proces de planificare laborios înainte de a trece la explorare și exploatare propriu-zisă.  

Semne prevestitoare

În campania electorală de la sfârșitul anului trecut, într-o declaraţie făcută pentru un post de televiziune, şeful Executivului din România, Victor Ponta, preciza că problema explorării gazelor de şist în România s-a amânat. Victor Ponta susţinea că, momentan, trebuie pus accentul pe gazele convenţionale din Marea Neagră, care sunt în explorare.

„Oricum s-a amânat, pentru că... se pare că nu avem gaze de şist. Ne-am bătut foarte tare pe ceva ce nu avem. Nu cred că ne-am bătut pe ceva care există”, a spus Victor Ponta.

În replică, americanii de la Chevron au susţinut că încă analizează informaţiile obţinute pe parcursul operaţiunilor de foraj şi în urma investigațiilor geofizice pentru a înţelege potenţialul resurselor de gaze. După finalizarea analizelor, rezultatele vor fi predate Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale şi vor rămâne în custodia statului, preciza Chevron. 

La rândul său, președintele Klaus Iohannis a declarat în ianuarie că, în privinţa gazelor de şist, deja are impresia că „problema se rezolvă de la sine, datorită scăderii preţului hidrocarburilor, în esenţă a petrolului".

„Lucrurile s-au schimbat radical şi deja exploatarea gazelor de şist, cel puţin în zona noastră, nu cred că mai este în zona rentabilităţii”, a spus Klaus Iohannis, precizând că tehnologia nu este nouă, dar nu a fost folosită, pentru că nu era rentabilă. Creşterea preţului petrolului a dus însă la sporirea interesului pentru acest tip de exploatare. „Impresia mea este că acum, în această etapă, interesul pentru gazele de şist este în scădere”, a adăugat Klaus Iohannis.