Paradox. România se compară cu Germania la numărul de IMM-uri, dar are cei mai puţini angajaţi în companiile mici

Băsescu: Ar fi o mare greșeală a României să nu dea Ucrainei un sistem Patriot

Primarul din Gorj care îl iubește pe Putin ar fi lovit cu mașina o tânără

La doar 17 ani, o fată și-a luat doctoratul în medicină

Cine sunt rușii care continuă lupta lui Navalnîi

Al Bano a „măcelărit” imnul Italiei în fața a 70.000 de oameni

Ciclonul care a făcut ravagii în Europa ajunge și în România

Noaptea Muzeelor a devenit noaptea protestelor

Cum își construiește România planurile pentru a cuceri piețele externe

Doi bărbați din Caraș-Severin au intrat într-o școală pe un geam lăsat deschis și au furat banii pentru bursele elevilor

IMM-urile şi microîntreprinderile sunt folosite drept paravan pentru a masca salariile sau pentru a scăpa de alte dări către stat.

Un studiu Eurostat arată că 12,1% dintre companiile din România sunt întreprinderi mici şi mijlocii, adică au între 10 şi 249 de angajaţi. Este unul dintre procentele mari ale Europei. Doar Luxemburg, Austria şi Germania ne depăşesc. Însă conceptul IMM-ului românesc este departe de cel al mittelstand-ului german sau austriac. Mulţi dintre giganţii industriali din Germania au fost la origini afaceri de familie dezvoltate de la o generaţie la alta. Chiar marile grupuri sunt controlate de familiile fondatoare.

În România, afacerile mici nu numai că nu sunt lăsate moştenire, ci sunt desfiinţate şi reînfiinţate în funcţie de facilităţile fiscale şi de evoluţia afacerilor.

Florin Jianu, preşedintele Patronatului Tinerilor Antreprenori: „Numărul firmelor e direct proporţional cu facilităţile oferite. Foarte multe firme au de fapt aceiaşi oameni care anterior închid firme, care deschid noi firme în acelaşi domeniu, care au diverse probleme pe firmele anterioare, cum sunt amenzile. În acest fel asistăm la un perpetuu început”.

Pe lângă ponderea mare a IMM-urilor, creşte şi ponderea microîntreprinderilor, adică a companiilor care au mai puţin de 10 angajaţi. Înfiinţarea lor are legătură de asemenea cu nivelul taxelor.

Cum schimbările constante de legislaţie şi fuga după forma de organizare cu cele mai mici taxe au împiedicat dezvoltarea micilor afaceri, România are o situaţie paradoxală. Se poate compara cu Germania sau Austria la numărul de IMM-uri, dar este una dintre ţările cu cei mai puţini angajaţi în companiile mici.

Un alt paradox este faptul că România are în acelaşi timp una dintre cele mai mari ponderi ale companiilor mari. Este, de asemenea o situaţie asemănătoare cu cea din Germania. Dar, în mod ironic, multe dintre companiile mari din România sunt germane, care după ce au crescut în ţara lor s-au extins şi peste hotare. De altfel, firma care are cei mai mulţi angajaţi în România este lanţul comercial german Kaufland.