Criza refugiaților. Planul B al Uniunii Europene

Restricții pe DN1, în București: risc de prăbușire a unui stâlp de iluminat. Trafic afectat pe Pasarela Ikea

Sediul Trezoreriei Municipiului București, inundat în urma furtunii. Dosare, calculatoare și echipamente, afectate de apa infiltrată

Caz șocant în Vrancea: o mamă a încercat să-și sufoce copilul, sub privirile tatălui, care nu a intervenit. Părinții au fost arestați

Andrei Caramitru, despre riscul ca România să fie retrogradată la „junk”: „Am intra într-un dezastru în trei-patru săptămâni”

„Este nevoie de un acord politic”. Cristian Păun, mesaj pentru politicieni: „Agențiile de rating vor garanții că România face reforme”

Un bărbat din Brașov a fost arestat după ce și-a bătut partenera. Incidentul, filmat de un localnic

Soluția lui Ciprian Ciucu pentru a limita riscurile de inundație în București: „Avem deja un plan și soluții pentru finanțare”

Incendiu la metrou după furtună: stația Universitate, blocată. Călătorii au fost evacuați

Ciprian Ciucu, despre acuzaţiile DNA: Nu am nimic de ascuns, pentru că ştiu că nu am luat mită

Publicaţia germană Die Zeit făce dezvăluirea după un interviu realizat cu Gerald Knaus, omul care a consiliat guvernul de la Berlin în politica privind refugiaţii. Knaus susţine că există un plan B şi că nu arată deloc bine.

Astfel, dacă Turcia nu va mai opri imigranţii pe teritoriul său, graniţele ţărilor din Balcani vor fi sigilate. Peste tot vor apărea garduri care să oprească înaintarea refugiaţilor. Statele din Europa de Sud şi Europa Centrală îşi vor schimba legile după modelul Ungariei. Rezultatul direct: condiţii proaste pentru refugiaţi, care nu vor mai avea baza legală pentru a cere azil şi care, astfel, vor fi expulzaţi.

Ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier, nu a recunoscut exsitenţa acestui plan B, într-un interviu acordat publicaţiei „Rheinische Post”.

Frank-Walter Steinmeier: „Nu vreau să iau parte la speculaţii despre posibile scenarii de plan B. Trebuie să ne ţinem de ceea ce am decis. Asta înseamnă că UE va pune la dispoziţie fondurile necesare pentru cazarea şi educaţia refugiaţilor din Turcia, iar Ankara va avea grijă de aceşti oameni în ţară”.

Tentativa de puci din Turcia şi avertismentele statelor UE privind epurările regimului Erdogan au accentuat disensiunile între Bruxelles şi Ankara. Acordul pe migraţie încheiat în martie pare, mai mult ca oricând, sortit eşecului.

Turcia era oricum nemulţumită de condiţiile impuse de Uniunea Europeană, mai ales în ceea ce priveşte reforma legislaţiei antiterorism, pe care Ankara nu vrea să o modifice. În schimb, cere ridicarea vizelor pentru cetăţenii turci care vor să călătorească în spaţiul comunitar. Bruxelles-ul nu cedează şi fiecare parte vorbeşte de şantaj.

Şeful diplomaţiei germane insistă, totuşi, că Uniunea Europeană şi Turcia trebuie să se înţeleagă.

Frank-Walter Steinmeier: „Un lucru este clar: este atât în interesul UE, cât şi al Turciei să găsească o soluţie comună la această problemă. Lansând ultimatumuri şi ameninţări dintr-o parte în alta nu ajută la nimic”.