PORTRET. „Viktatorul” Orban, unul dintre cei mai controversaţi lideri europeni

Medicul ucigaș, adus în România

Motorina ar putea dispărea din benzinării în următorii ani

Nouă căsuțe au fost construite cu susul în jos într-un sat din România

Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 6 mai

Cel mai periculos deținut din România este mutat într-o nouă închisoare

Cum ne influențează viața rețelele sociale

Ploi și lapoviță. De miercuri vremea se răcește

Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 5 mai

O melodie de propagandă lansată de Kim Jong Un a devenit virală pe TikTok

„Cetăţeni! Invazia rusească şi dictatura comunistă s-au instalat acum 40 de ani. Naţiunea maghiară a avut ocazia o singură dată, doar o dată a avut destulă putere şi curaj să încerce să atingă ţelurile sale stabilite în 1848: independenţa naţională şi libertatea politică!”, spunea Viktor Orban, în 1989.

Era anul în care Cortina de Fier se ridica din inima Europei. Viktor Orban era atunci un tânăr şi promiţător politican. Îi critica pe ruşi şi vorbea pătimaş despre democraţie.

Un sfert de veac mai târziu, e omul criticat, printre multe altele, tocmai pentru că a slăbit democraţia ungară şi pentru că a devenit omul „rusului Putin” în interiorul Uniunii Europene.

Educat la Oxford, Orban a fost implicat în politică toată viaţa lui. A început în adolescenţă, când a fost secretarul unei organizaţii a tineretului comunist din Ungaria. În 1988, s-a numărat printre fondatorii Fidesz, care pe atunci era o organizaţie radicală studenţească.

În anii care au urmat, Viktor Orban a reuşit să transforme Fidesz într-un partid de centru-dreapta, cu care avea să guverneze ţara.

În 1998, când avea 35 de ani, Viktor Orban devenea premierul Ungariei. În acest prim mandat, Ungaria a intrat în NATO, inflaţia a scăzut, iar ţara a înregistrat o creştere economică importantă.

Dar aceste reuşite nu au fost extrem de convingătoare pentru electorat. În 2002, Orban şi partidul lui pierdeau alegerile în faţa socialiştilor maghiari.

Cei care i-au urmărit cariera politică spun că tocmai acest eşec l-a radicalizat. L-a transformat în omul căruia i se spune „Viktator”. În liderul care a reuşit să scoată şi 100.000 de oameni în stradă, împotriva lui.

Acum, Viktor Orban are 52 de ani, este la al treilea mandat şi are în spate un parcurs de mulţi considerat îngrijorător.

Anul trecut, vorbea despre nevoia unui nou tip de democraţie, cea iliberală. Viktor Orban a concentrat toată puterea în mâinile partidului său, a rescris legile electorale şi a atacat presa şi justiţia. S-a aliat cu extremiştii de la Jobbik şi a făcut din Ungaria un stat periculos de naţionalist.

În interiorul Uniunii Europene, Viktor Orban este rebelul numărul unu. Problema politică numărul unu. E o problemă cu Viktor Orban şi atunci când vine vorba despre relaţia cu Rusia. Într-un moment în care Uniunea îl izola pe preşedintele Rusiei pentru războiul din Ucraina, el era aliatul lui declarat.

Cel mai mare reproş care i se aduce acum lui Viktor Orban este că, în cele mai importante şi mai complicate momente din ultimii ani, a fost vocea stridentă din Uniunea Europeană. A ales propria-i partitură şi a adâncit astfel, prăpastia dintre Est şi Vest. A făcut asta tocmai în momentul în care Uniunea are nevoie disperată de solidaritate şi unitate.