S-a terminat cu imigrația ilegală în Europa, anunță președintele Consiliului European după summitul informal cu Turcia, care s-a prelungit până târziu în noapte. Ankara a jucat tare: a cerut europenilor șase miliarde de euro și liberalizarea vizelor pentru cetățenilor turci, ca să păzească porțile Europei de refugiați.

FOTO: EUCouncil Press

„În formatul actual nu se poate lua o decizie acum. Este un mandat de negociere dat președintelui Tusk pentru a pregăti discuțiile de săptămâna viitoare”, a declarat după summit premierul Dacian Cioloș.

UE are la dispoziție zece zile pentru a finaliza un nou acord cu Ankara vizând oprirea fluxului de imigranți către Europa. Turcia a venit cu o propunere-surpriză, a declarat premierul Dacian Cioloș, luni seara, la Bruxelles. Europenii au timp să reflecteze până la 17 martie, când vor avea o nouă reuniune la vârf.

Embed:

Ankara s-a angajat să preia toți imigranții care traversează Marea Egee, inclusiv pe sirieni. Propunerile Turciei – venite la sugestia Germaniei și Comisiei Europene, potrivit unor surse – sunt însoțite însă și de noi pretenții. Turcia a mărit miza și cere încă trei miliarde de euro pentru a accepta întoarcerea masivă a imigranților care au ajuns în UE după ce plecaseră de pe teritoriul său. Ar fi dispusă să-i preia și pe solicitanții de azil sirieni care au traversat Marea Egee către Grecia. În plus, începând din iunie, Turcia îi va prelua pe imigranții economici din UE pentru a-i expulza apoi către țările de origine. La rândul lor, la schimb, europenii vor trebui să preia, la paritate 1 la 1, un refugiat din Turcia, venit pe căi legale și organizate, pentru fiecare refugiat pe care îl trimite înapoi Turciei.

Rămân chestiuni de clarificat

Ideea, sprijinită de Germania, este de a lansa un mesaj către toți care doresc să vină în Europa: imigranții economici vor fi respinși, iar cei care solicită azil au tot interesul să-și depună cererea în Turcia, pentru a spera într-un transfer lipsit de pericole către UE.

Rămân însă niște puncte de clarificat. Unele țări au îndoilei legate de legalitatea și fezabilitatea acestui sistem. Pot fi trimiși înapoi în Turcia solicitanți de azil sirieni? „De ce să trimiți sirieni în Turcia pentru a-i lua înapoi după aceea?”, se întreabă unii diplomați.

Premierul ungar Viktor Orban și-a opus deja dreptul de veto în privința planului de repartizare în UE a refugiaților sosiți în Grecia și Italia și se împotrivește și planului care implică relocări masive din Turcia.

Apoi, trebuie examinat prețul pe care îl cere Turcia. Este vorba de încă trei miliarde de euro până în 2018, care se adaugă celorlalte trei miliarde de euro deja promiși de Bruxelles pentru a găzdui și integra pe teritoriul său 2,7 milioane de refugiați sirieni.

Iar în iunie, Ankara speră să obțină un regim liberalizat de vize pentru cetățenii săi, care ar trebui să intre în vigoare la toamnă. De asemenea, Ankara vrea să demareze rapid negocierile pentru noi capitole în vederea aderării la UE.

La sfârșitul lunii noiembrie a anului trecut, turcii s-au pus deja de acord cu UE în privința unui „plan de acțiune” destinat opririi imigranților care plecau cu miile de pe coastele Turciei cu destinația Grecia. Planul viza în special călăuzele, socotite mijlocitoarele acestui exod.

Însă în ciuda acestui plan, între 15.000 și 20.000 de imigranți continuă să ajungă în fiecare săptămână din Turcia pe coastele Greciei, mai puțini ca astă-toamnă, ce-i drept, dar într-un număr mult prea ridicat, ceea ce-i face pe liderii europeni să se teamă de un nou aflux masiv în primăvară.

Începând de duminică, Turcia și UE pot conta și pe ajutorul navelor NATO, care supraveghează călăuzele și pot de-acum să opereze în apele teritoriale grecești și turcești.

Balcanii, rută închisă

În timp ce negocierile cu turcii se complicau, între europeni a izbucnit o dispută legată de situația de pe ruta balcanică a migrației, folosită anul trecut de peste 850.000 de imigranți. Unele țări doreau ca în declarația finală a summitului să se menționeze că „această rută este de-acum închisă”, dar unele țări, între care Germania, aveau rezerve față de această afirmație, relatează AFP. Berlinul se teme că acceptând aceasta dă apă la moară unor țări, cum ar fi Austria, de a lua decizii unilaterale, instituind cote pentru solicitările de azil și izolând Grecia. În cele din urmă, formularea s-a regăsit în Declarația finală a summitului.

În schimb, liderii europeni s-au angajat să deblocheze rapid un ajutor umanitar de 700 de milioane de euro pe durata a trei ani pentru aceste țări aflate în prima linie, cu precădere Grecia.

Ce prevede Declarația finală a summitului

1. Turcia și-a confirmat angajamentul că-i va prelua pe toți imigranții care nu au nevoie de protecție internațională și care au trecut din Turcia în Grecia. De asemenea, îi va prelua pe toți imigranții ilegali care vor fi prinși în apele teritoriale turcești.

Rolul NATO devine mai important în Marea Egee și toate țările membre sunt chemate să dea o mână de ajutor.

Se va lucra pe baza noilor propuneri ale Turciei:

- toți imigranții ilegali care trec din Turcia în Grecia vor fi trimiși înapoi în Turcia pe cheltuiala UE.

- pentru fiecare sirian preluat de Turcia din Grecia, un alt sirian din Turcia va fi trimis în statele membre UE.

- Se va accelera implementarea liberalizării vizelor, cu orizont de timp sfârșitul lunii iunie 2016.

- Se va accelera deblocarea celor 3 miliarde de euro promiși inițial până la sfârșitul lunii martie și se va lua decizia în privința unei finanțări inițiale.

- Se va pregăti deschiderea de noi capitole de negociere

- Se va conclura cu Turcia pentru îmbunătățirea condițiilor umanitare din Siria, astfel încât populația să trăiască în zone mai sigure.

În declarația finală a summitului se mai spune că liderii europeni au discutat cu premierul turc și despre situația presei din Turcia.

2. S-a pus capăt fluxurilor ilegale de imigranți pe ruta balcanică prin aplicarea codului Schengen.

3. Va fi întărită Frontex, iar statele membre vor trebui până la 1 aprilie să ofere agenți. Statele membre sunt invitate să furnizeze mai multe locuri pentru distribuirea refugiaților. Comisia va raporta lunar situația.

Restabilirea spațiului Schengen ar trebui să intervină înainte de sfârșitul anului.   

Urmăreşte Digi24.ro şi pe FACEBOOK şi TWITTER!

COMENTEAZA!