De ce a fost cutremurul din Italia atât de distructiv?

Italia se află într-o zonă cu activitate seismică extreme de intensă, pentru că se află la intersecţia plăcilor tectonice africană şi eurasiatică, iar numărul mare de clădiri vechi face ca seismele care zguduie ţara să fie extreme de distructive, relatează News.ro, care preia un articol publicat de „The Washington Post”.

Pământul de sub lanţul muntos italian Apenini este împânzit de falii şi rocă fracturată. Munţii, care traversează Italia de la nord la sud, s-au format în urmă cu circa 20 de milioane de ani, când placa tectonică africană s-a ciocnit cu cea eurasiatică, ceea ce a dus la mişcări de încreţire.

În prezent, plăcile se deplasează în direcţii opuse. Astfel, crusta din partea de nord a lanţului muntos se îndepărtează de partea de sud, cu o vizteză de trei milimetri pe an, ceea ce duce la numeroase cutremure de-a lungul faliilor minore aflate aproape de suprafaţă.

Acest fenomen explică, în parte, de ce Italia este afectat de atât de multe cutremure şi de ce seismul de miercuri a fost atât de distructiv. Aproape 160 de oameni au murit, în timp ce multe persoane, peste 100, sunt date dispărute.

Satul Amatrice, aflat în apropiere de epicentru și declarat anul trecut unul dintre cele mai frumoase locuri istorice ale Italiei, a fost făcut una cu pământul aproape în totalitate, iar mii de oameni au rămas fără adăpst.

„Lucrurile se mişcă în moduri complicate”, a declarat un seismolog de la institutul american USGS, Susan Hough. „Sunt falii de-a lungul Apeninilor, care sunt destul de fragmentaţi. Acestea pot produce cutremure moderate şi chiar mari şi este cam ca atunci când arunci o săgeată către o placă de darts – loveşte în diferite locuri de-a lungul timpului”, a adăugat ea.

În urmă cu şapte ani, ţinta a fost L’Aquila, un oraş aflat la circa 50 de kilometri sud de Amatrice. Cutremurul s-a soldat cu peste 300 de morţi. În urmă cu un secol, a fost Avezzano, unde au murit circa 30.000 de oameni. Italienii din Evul Mediu au scris despre cutremure careu au zguduit lanţul muntos şi au făcut să sune clopotele până la Roma.

Cutremurele din această regiune au, de regulă, magnitudini modeste – sute de seisme cu magnitudinea de moment 6,2 au loc anual în lume. La numai câteva ore după cutremurul din Italia, un altul, cu magnitudinea 6,9, s-a produs în Myanmar. Însă acest al doilea seism s-a produs la adâncime mult mai mare, ceea ce l-a făcut mai puţin distructiv. Potrivit Reuters, câteva clădiri s-au prăbuşit, iar trei oameni au murit, dintre care doi copii.

Însă cutremurele de la L’Aquila şi Amatrice au fost localizate aproape de suprafaţă.

„În cazul cutremurelor produse la adâncime mai mare, undele trebuie să se propage pe distanţă mai mare, astfel că putem avea cutremure destul de profunde care nu sunt atât de distructive. Dar, dacă este de suprafaţă, energia eliberată este destul de aproape de suprafaţă, aşa că este un impact imediat”, a explicat Hough.

La fel de important ca modul în care se comportă scoarţa terestră este „ce construiesc oamenii la suprafaţă”, a subliniat seismologul Leonardo Seeber, cercetător al Observatorul de Fizică a Pământului Lamont-Doherty, de la Universitatea Columbia.  „Italia este o ţară veche, iar casele sunt făcute din piatră”, a spus el. Clădirile medievale, îngrămădite unele în altele, ridicate înainte de introducerea codurilor de construcţie şi a inventării cimentului, sunt vulnerabile la vibraţii şi mult mai periculoase atunci când se prăbuşesc.

El a comparat cutremurul din Italia cu cel din 2011, din Virginia, care s-a produs în regiunea capitalei SUA în urmă cu cinci ani, pe 23 august. Seismul a avut magnitudinea 5,8 pe scara Richter şi a fost, de asemenea, la adâncime mică. Însă a lovit o zonă mai puţin populată, unde majoritatea caselor au cadre din lemn, rezistente. Nicio persoană nu şi-a pierdut viaţa în acel seism, iar pagubele au fost relativ modeste.

„Este tragic, pentru că aceste localităţi (italiene – n.r.) sunt ca nişte bijuterii”, a spus Seeber despre Amatrice şi alte sate şi oraşe afectate, ce au clădiri vechi de sute de ani.

Frumuseţea lor este ceea ce le face vulnerabile. Italia are peisaje spectaculoase – munţi înalţi, râuri cristaline – şi un sol fertil tocmai datorită activităţii tectonice. Coliziunile plăcilor tectonice şi erupţiile vulcanice reprezintă aspecte care definesc Italia, a explicat Seeber.

(sursa: News.ro)