Investeşti în China, primeşti un panda. Ursuleţii, monedă de schimb în relaţiile cu marii parteneri comerciali
China îşi răsplăteşte marii parteneri comerciali într-un mod special: cu urşi panda. Simpaticele animale sunt oferite ca un fel de premiu, cu titlu de împrumut însă, iar pentru fiecare pereche împrumutată, Beijingul încasează anual câte un milion de dolari.
Unde merg urşii panda, acolo este şi interesul chinezilor. Beijingul caută tehnologie şi resurse energetice şi dă la schimb ursuleţi, scrie CNN Money. Scoţia a primit două exemplare în 2011, când a încheiat un parteneriat de furnizare de tehnologie petrochimică. Franţa şi Canada au fost răsplătite în acelaşi mod pentru că au semnat contracte pentru alimentarea Chinei cu uraniu. La fel s-a întâmplat şi cu Australia, ţară cu rezerve uriaşe de uraniu.
Toate aceste contracte de mai multe miliarde de dolari asigură Chinei resurse pentru a-şi atinge obiectivele energetice.
Urşii panda sunt folosiţi şi în relaţiile comerciale cu state asiatice ca Singapore, Thailanda sau Malaezia.
Pentru a le păstra valoarea, chinezii selectează cu mare atenţie ţările-gazdă, în funcţie de interesele Beijingului. De obicei, animalele sunt împrumutate pe o perioadă de zece ani, care poate fi însă prelungită. Toţi banii pe care China îi adună de la ţările-gazdă se duc spre conservarea speciei. Puii născuţi în captivitate sunt şi ei sursă de venit: Beijingul încasează 200.000 de dolari pentru fiecare exemplar.
La vârsta de patru ani, puii trebuie să se întoarcă în China. Dacă este provocată de om, moartea unui exemplar se plăteşte scump, cu 500.000 de dolari, în condiţiile în care întreţinerea unei perechi ajunge la un milion de dolari. Odată ajunşi într-o grădină zoologică însă, urşii devin principala atracţie şi reuşesc să aducă venituri.
Panda este şi un barometru al încrederii. Statele Unite au pierdut doi urşi în 2010, după ce preşedintele american a avut o întâlnire cu Dalai Lama. Ca reacţie la întrunirea celor doi, Beijingul şi-a cerut puii imediat înapoi.
Ursul panda, unul dintre cele mai de preţ simboluri ale Chinei, a fost folosit şi în trecut ca instrument politic. Între 1972 şi 1974, China a dăruit 24 de exemplare drept ambasatori ai bunăvoinţei către cei mai puternici lideri ai lumii.
Acum zece ani, trăiau circa 2000 de exemplare, iar statul asiatic este proprietar al tuturor urşilor panda gigant din lume.
Business Club
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
