BONTON. Primele șoferițe din România

Data publicării:
masini

Până să coboare în tranşeele Primului Război Mondial, aristocraţii români au trăit... boem. Au iubit artele şi au fost în pas cu descoperirile vremii. "La Belle Epoque" a fost şi... borna emancipării femeii. Un moment care a înflorit după 1920, când femeia a renunţat la rigoarea de salon şi la pompoasele veşminte antebelice, a început să fumeze în public, să practice sporturi, să poarte pantalon şi... să conducă automobilul.

Stela Kohnen, membru al Clubului Vehiculelor de Epocă: „Au început prima dată prin a călări! Prin aceasta şi-au dovedit tăria şi bărbăţia şi puterea! Şi atunci am spus noi femeile, de ce nu... hai şi la volan!”.

Dacă Bertha Benz a fost prima femeie din lume care a condus un automobil, Martha Bibescu, soţia principelui Bibescu, fondatorul Automobil Club Regal Român, a fost prima şoferiţă din România. Ea şi-a obţinut permisul auto în anul 1904, cu 5 ani mai devreme decât Regina Maria, care a devenit, oficial, şofer în anul 1909, la Munchen. În colecţia de fotografii a lui Vlad Capotescu, de la Retromobil Clubul Român, descoperim însă românce la volan, cu mult înainte ca ele să-şi câştige dreptul de vot.

Vlad Capotescu, preşedinte Retromobil Timişoara: „Piaţa auto a început să se dezvolte foarte mult în România după primul război mondial! A avut loc un bum, o creştere a vânzărilor în 1927 - 28, atingând un nivel al vânzărilor de peste 35 de mii de unităţi în toată România! Dintre acestea eu am cunoştinţă de 17 sau 18 femei posesoare de automobile în Timişoara. Iar la nivel naţional, probabil că 10 % din totalul conducătorilor auto erau femei!”.

O maşină costa cam 200 de mii de lei, în România anilor 1920 - 1930, era deci o modă accesibilă... numai celor bogaţi. Încep să apară pălării, pături şi pelerine destinate strict şoferilor. Ca să poată conduce nestingherite, femeile au fost nevoite să renunţe la rochiile largi şi grele, în favoarea unei ţinute lejere. Designerii vremii au profitat de conjunctură şi s-au pliat rapid pe noul trend. Coco Chanel, de exemplu, concepe celebra „Le petite robe noire”, asociată cu cea mai populară maşină americană a epocii, iar printre doamnele protipendadei interbelice, şofatul devine o îndeletnicire de bonton. Femeia şofer dobândeşte brusc forţă, încredere şi respect!

Stela Kohnen, membru al Clubului Vehiculelor de Epocă: „Să ne amintim de Coco Chanel care era o personalitate şi era o femeie puternică. Acelea sunt doamnele, femeile puternice care au îndrăznit să pună mâna pe volan!”.

Deşi regulile de circulaţie erau simple şi puţine în perioada interbelică, femeia încasează deja... primele amenzi în trafic! Sancțiuni care, în acei ani de pionierat, erau înscrise chiar pe filele permisului de conducere.

Vlad Capotescu, reprezentant al Retromobil Timişoara: „Doamna pe nume Macarie Ecaterina era farmacistă, avea naţionalitate română, domiciliul pe bulevardul Colonel Mihai Ghica şi era născută în anul 1900, 25 octombrie. Doamna, în trafic, a primit o pedeapsă pentru schimbarea sensului de mers”.

Chiar dacă marea criză a redus semnificativ numărul maşinilor, până la jumătatea anilor "50 segmentul auto a fost dominat de rafinament şi multă politeţe. Perioada „flower-power” a anilor 60 transformă însă automobilul dintr-un simbol al bunăstării sociale, într-unul al libertăţii depline!”.

Cornelia Mihai, preşedintele Clubului Trabantiştilor din România: „În acea perioadă, fiind foarte rare femeile la volan, era privită cu admiraţie!”.

Stela Kohnen, membru al Clubului Vehiculelor de Epocă: „Prin acest talent pe care, nu o spun cu răutate, voi bărbaţii ni l-aţi ţinut operioadă ascuns, ne-am dat seama că suntem şi noi la fel de puternice ca şi bărbaţii. Şi că putem face faţă chiar şi la aceste motoare, care, prin capacitatea lor, credeam că ne depăşesc. Dar uite că nu ne mai depăşeşte nimic”.

Stela Kohnen este, poate, cea mai elegantă doamnă a şoselelor României! Are zeci de maşini interbelice în colecţie şi le conduce pe toate, conform tabieturilor epocii cu parfum.

Prezenţă frecventă pe străzile Snagovului şi pe traseele paradelor automobilelor retro, Stela Kohnen are-n portofoliu sute de mii de kilometri, parcurşi în 140 de ţări. A şofat în aproape toată Europa, pe continentul american, până în Patagonia, dar şi în zeci de state africane. A condus maşini retro şi contemporane, dubiţe şi camioane.

Stela Kohnen: „Femeile din America de Nord sunt mai lejere la volan, sunt mai sigure pe ele! În America de Sud însă femeile sunt mai feminine, mai delicate! Fapt care se vede şi în felul în care îngrijesc o maşină, felul în care o conduc, felul în care traversează strada, pe jos sau în maşină!”.

Doamna fascinantă de Trabant

În peisajul şoselelor contemporane, Cornelia Mihai rămâne doamna romantică, fascinată de Trabant şi îndrăgostită de şofatul cumpătat şi cu bun-simţ.

Cornelia Mihai, preşedintele Clubului Trabantiştilor din România: „Pe noi, generaţia de atunci, ne-a ajutat foarte tare forma de şcolarizare! Că se făcea şcoală ca lumea! Făceam poligon la un teren bine amenajat, traseu de noapte făceam cu instructorul, traseu de zi. Pur şi simplu, numărai femeile de la volan! Acuma... pac: a venit ziua de naştere, i-a luat tăticul un gipan, mămica nu ştiu ce alta. Şi după care îşi plâng în pumni că au făcut accident!”.

Deşi maşina visurilor sale are caroserie din carton presat, Cornelia Mihai nu a provocat niciodată un accident. Semn că marca e mai puţin importantă, când şoferul este atent şi politicos.

Filosofia veteranei contrastează, practic, cu imaginea de şofer neîndemânatic, pe care femeia modernă şi-a croit-o în traficul urban infernal. Şi totuşi: chiar dacă, statistic, femeile şofer au mai puţine accidente în palmares, decât bărbaţii, mitul există şi persistă.

Mihaela Beldie, pilot: „Femeile sunt foarte atente în trafic! Doar că merg un pic mai încet. Şi poate, uneori, dăm impresia că încurcăm în trafic! Dar eu cred că este o idee greşită”.

Mihaela Beldie spulberă, clar, mitul femeilor netalentate la volan. Este singura femeie din România care a participat la Campionatul Mondial de Raliuri şi un şofer obişnuit să intre cu suta de kilometri în curbele traseelor de profil.

Mihaela Beldie: „Pentru mine, condusul, clar, nu e o rutină zilnică! Mă urc cu mare drag la volan de fiecare dată când am ocazia. Dar în acelaşi timp am învăţat să respect, în adevăratul sens al cuvântului, maşina pe care o conduc. Am obţinut toate categoriile, astfel încât, în momentul de faţă pot să conduc orice maşină îmi doresc. Şi asta pentru că îmi place tare mult să conduc! Îmi place să conduc camionul, îmi place să conduc autobuzul. Am început să particip la competiţii sportive în anul 2003, bineînţeles, în dreapta tatălui meu. A fost primul pilot în dreapta căruia am stat. Mi-am dorit să devin un copilot foarte bun! Cel mai bun! Am ajuns şi în Campionatul Mondial de Raliuri, o altă experienţă extrem de interesantă pentru mine! Este competiţia supremă! Orice sportiv din automobilism îşi doreşte să ajungă acolo!”.

Pasiunea pentru şofat a învăţat-o să-şi respecte maşina şi partenerii de trafic. Dincolo de competiţii, rămâne prudentă şi fidelă conceptului că adrenalina şi condusul agresiv pot fi gustate intens, doar pe circuitele profesional amenajate.

Într-o sută şi ceva de ani de poveste, mariajul dintre femeie şi automobil poate fi definit, simplu: „Dacă bărbaţii au descoperit focul, femeile au descoperit cum să se joace cu el”.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri