Viitorul internetului este în pericol

Data actualizării: Data publicării:
Joseph S. Nye
Joseph S. Nye
Fost fost secretar adjunct în probleme de apărare al SUA, președinte al US National Intelligence Council (Consiliul Național de Securitate) și profesor la Universitatea Harvard. Este autorul cărții “S-a sfârșit oare secolul american?”.
Students Protest Over The Rise In Tuition Fees
Foto: guliver/ Getty

Joseph S. Nye explică cele mai plauzibile trei scenarii pentru viitorul internetului și, în consecință, al nostru.

Students Protest Over The Rise In Tuition Fees
Foto: Guliver/ Getty Images

Al cui e internetul? Răspunsul este: al tuturor și al nimănui. Internetul este o rețea de rețele. Fiecare rețea separată aparține unei companii sau instituții și se bazează pe existența fizică a unor servere localizate în diverse state, fiecare cu legile și regulamentele proprii. Dar, fără existența unor norme și reguli comune, aceste rețele nu pot fi conectate eficient. Fragmentarea înseamnă sfârșitul Internetului și este o amenințare reală.

Contribuția internetului la PIB-ul global se estimează la aproape 4.2 mii de miliarde de dolari în 2016. Un internet fragmentat ar fi foarte costisitor pentru economia globală și este o posibilitate reală, subliniată de raportul Comisiei Globale de Guvernanță a Internetului, organism condus de Carl Bildt, fost Prim Ministru al Suediei.

Astăzi, internetul conectează aproape jumătate din populația lumii și se estimează că în următorii 5 ani vor fi conectate încă un miliard de persoane și aproape 20 de miliarde de dispozitive.

Dar continuarea expansiunii nu este garantată. În cel mai pesimist scenariu al Comisie, costurile provocate de criminalitatea informatică și de controlul politic impus de guverne ar putea determina utilizatorii să-și piardă încrederea și să reducă utilizarea internetului.

Costurile produse de infracțiunle cibernetice în 2016 au fost estimate la 445 de miliarde de dolari. Pe măsură ce tot mai multe dispozitive, de la automobile la stimulatoare cardiace, sunt conectate online, hackerii vor putea transforma Internet of Things (IOT) într-un arsenal generalizat (weaponization of everything).

Încălcările semnificative ale vieții private de către companii și guverne, atacuri cibernetice împotriva infrastructurii civile (ca în cazul recent al atacării rețelei de energie electrică din Ucraina), ar putea crea insecuritate și diminua potențialul internetului.

Un al doilea scenariu este denumit de Comisie “creștere deturnată”. Câțiva utilizatori preiau câștiguri disproporționate în timp ce alții nu beneficiază de nimic.

Trei sau patru miliarde de oameni rămân offline, iar pentru cei conectați valoarea economică a internetului e compromisă de reglementări comerciale, cenzură sau alte tipuri de reguli ce limitează libertatea fluxului de mărfuri, de servicii și de idei.

Guvernele fac pași către un control sporit asupra internetului și există deja un grad de fragmentare. China are cel mai mare număr de utilizatori, dar a creat multiple bariere în comunicarea cu restul lumii (un sistem de cenzură numit ironic “Great Fire Wall”, în amintirea Marelui Zid Chinezesc n.t.)

Numeroase guverne cenzurează anumite servicii, despre care cred că limitează controlul lor politic.

Dacă aceste trenduri vor continua, costurile ar putea crește la peste 1% din PIB (anual) și vor fi afectate viața privată, dreptul la liberă exprimare și accesul la cunoaștere. Deși lumea va merge înainte, vor fi multe pierderi și mulți oameni lăsați în urmă.

În cel de-al treilea scenariu al Comisiei, un internet "sănătos" ar accelera într-un ritm fără precedent inovația și creșterea economică.

Revoluția Internetului din ultimele două decenii a contribuit cu aproximativ 8% la PIB-ul global și a adus online trei miliarde de utilizatori, micșorând distanțele digitale, fizice, economice sau educaționale. Raportul Comisiei afirmă că Internet of Things ar putea aduce până în 2025 o creștere a PIB-ului cu până la 11 mii de miliarde de dolari.

Comisia a concluzionat că inovarea neîngrădită presupune ca standardele internetului să fie dezvoltate liber; că toți utilizatorii trebuie să deprindă o mai bună “igienă” pentru a descuraja hackerii; că securitatea și flexibilitatea trebuie să fie baza sistemelor informatice; că guvernele nu trebuie să solicite terților compromiterea criptării datelor, în timp ce statele acceptă să nu atace infrastructura internetului.

Totodată, Guvernele trebuie să-și asume obligația de a genera o industrie de asigurări care să crească securitatea Internet of Things.

Grupurile de influență asupra internetului

Până de curând, dezbaterea despre cea mai potrivită abordare în administrarea internetului s-a purtat între trei tabere principale. Prima tabără susținea o abordare multipartită (a împărțirii) și provine din comunitatea care a dezvoltat internetul, a asigurat realizarea tehnică, dar nu are o legitimitate internațională (fiind dominată puternic de americani). O altă tabără a tins spre un mai mare control din partea Uniunii Internationale a Telecomunicațiilor (organism al Națiunilor Unite) — are legitimitate, însă îi lipsește eficiența. Și, în final, abordarea țărilor autoritare precum Rusia sau China, care au militat pentru tratate internaționale care să garanteze lipsa oricărei interferențe cu dreptul statului de a controla porțiunea sa din internet.

Comisia argumentează că s-a dezvoltat recent un al patrulea model, în care o comunitate multipartită extinsă (comunitatea tehnică, organizații private, companii, guverne) se implică tot mai mult, prin participarea la conferințele internaționale.

Un pas important în această direcție s-a făcut prin decizia recentă a Ministerului Comerțului din SUA de a atribui supervizarea activităților IANA (autoritatea responsabilă cu alocarea IP-urilor) către ICANN (Internet Corporation for Assigned Names and Numbers). ICANN nu este o organizație tipică interguvernamentală, pentru că guvernele nu exercită niciun control asupra sa. În același timp însă, ICANN este în concordanță cu abordarea multipartită formulată și legitimată de Forumul pentru Guvernarea Internetului al ONU.

Unii senatori americani s-au plâns că, prin atribuirea supervizării IANA către ICANN, internetul “a fost dat de pomană”. Dar SUA nu poate “da de pomană” Internetul pentru simplul fapt că internetul nu e proprietatea SUA. Chiar dacă inițial internetul conecta doar calculatoarele aflate în SUA, astăzi el conectează miliarde de oameni de pe planetă. Mai mult, registrul de adrese al IANA (după care există multe copii) nu este Internetul insuși.

Operațiunea recentă a Statelor Unite (de atribuire a supervizării IANA către ICANN n.t.) reprezintă un pas înainte catre un internet mai stabil și mai deschis, tipul apreciat de Comisia Globală. Să sperăm că vor mai urma și alți pași.

Titlul, introducerea, intertitlurile și sublinierile aparțin editorului (contact: laura.stefanut@digi24.ro)

Copyright: Project Syndicate 2016 - Internet or Splinternet?

Mai puteți citi:

Al treilea război mondial va fi unul cibernetic

Cum poți să îți protejezi datele online

Partenerii noștri