Sari la conținut

24 de minute | Cum este perceput satul de către oamenii de la oraș?

Potrivit studiului Ires, 70% dintre români au dat o conotație pozitivă cuvântului de „țăran”. Au asociat țăranul preponderent cu hărnicia și munca. Mai mult, șapte din zece români s-ar muta la țară dacă ar avea ocazia.

Pornim de la faptul că țăranul român este încă privit ca o valoare. Din acest punct de vedere putem să spunem că avem pe ce ne baza. Când ai încredere în faptul că țaranul este cinstit și harnic atunci chiar poți să construiești pe asta. Ce ne lipsește nouă este strategia. Statul este privit fie ca un loc de unde trebuie să pleci, de care dacă poți fugi fie cu nostalgie ca un loc al folclorului”, a subliniat jurnalista. 

Referitor la cei care decid să se mute la țară, Ruxandra Hurezean a explicat că deși nu vor fi niciodată „țărani adevărați” ei pot ajuta la dezvoltarea satelor în care se mută.

Ei nu vor fi niciodată țărani adevărați. Nu s-au născut acolo. Dar ei au în schimb un spirit întreprinzător, știu ce vor să facă și au voință. Avem, în revistă, și mărturia unui fost jurnalist care s-a mutat la țară și analizează foarte lucid situația. Asta ne arată că satul are viitor. Cum a spus antropologul Vintilă Mihăilăescu poate că satul nu va mai fi plin de țărani dar va continua să trăiască”, a spus jurnalista.

În ceea ce privește dezavantajele vieții la țară, 27% dintre respondeții care nu locuiesc la țară au spus că cele mai mari dezavantaje sunt lipsa banilor, urmată de lipsa locurilor de muncă (12%), lipsa infrastructurii (9%), slaba calitate a învățământului (8%) și lipsa utilităților (7%).

Prin comparație, oamenii care trăiesc la sat au spus că cel mai mare dezavantaj este lipsa utilităților (23%), lipsa locurilor de muncă (12%), lipsa infrastructurii (9%), și servicii de educație mai bune (2%).

E o chestiune de interes diferit. Cel ajuns la oraș ajunge acolo ca să câștige mai mult, cel care a rămas la țară și-a făcut altfel de calcule și are ale priorități. Ei (oamenii de la țară n.red) se gândesc în primul rând cum să își țină copii lângă ei, ori copilul rămâne dacă are condiții de la oraș, dacă are apă în casă, internet și unde să iasă sâmbătă seară. Țăranii gândesc foarte pragmatic, dacă au toate condițiile de la oraș, copiii vor găsi ei ce să facă ca să facă bani. Satele noastre sunt în primul rând părăsite și îmbătrânite, nu mai au oameni”, a spus Ruxandra Hurezean.  

Jurnalista a explicat că satele din România sunt foarte diverse și dacă există dorința de a trece la acțiune acestea se pot dezvolta și a dat ca exemplu comuna Peștera din județul Constanța.

Comuna Peștera. Din cele 60 de localități din jud Constanța, comuna Peștera este pe locul 58 în ceea ce privește bugetul. Deci nu are cei mai mulți bani, dar administrată foarte bine, au crescut condițiile de trai în Peștera, astfel încât au acum 1200 de cereri din partea românilor și străinilor de a se stabili în Peștera. Acum încearcă să repartizeze terenul gratuit. Asta demonstrează că se poate. Este un fenomen ce s-a întâmplat acolo și nu are explicații magice. Primarul și consilierii de acolo din 2008 au fost independenți politic. Primarul Vrabie s-a născut în Peștera și a crescut la grajdurile zootehniei muncind la vaci și petrecându-și copilăria în paie. Motto-ul lui este: „degeaba ai drumuri asfaltate dacă pe ele merg oameni needucați””, a povestit jurnalista. 

Referitor la proiectul de dezoltare regională, Ruxandra Hurezeanu a declarat că și fostele proiecte erau bune, dar nu au fost implementate, arătând că României îi lipsește continuitatea și seriozitatea.

Proiectul are în vedere mai multe tipuri de localități. El ia în calcul dezvoltarea pe regiuni tocmai pentru că resursele și situațiile din localitățile din România sunt diferite. Marea problemă sunt satele îndepărtate de orașe, la 50-100 de kilometri de un oraș. Ce Guvern și pe ce perioadă de mandat își poate asuma dezvoltarea regională a României, pentru că în România odată cu schimbarea Guvernului se schimbă și proiectele. Avem nevoie de continuitate și seriozitate. E foarte bun proiectul de dezvoltare regională, dar ar fi fost bun oricare de până acum dacă s-ar fi pus în practică. Avem nevoie pentru început de un invetar al resurselor, al oportunităților. Eu am propus un portal unde să existe o analiză SWOT a fiecărei localități din România cu oportunitățile bine evidențiate. Nu poți porni un proiect până nu identifici oportunitățile de dezvoltare și resurele umane și naturale. Ar trebui să avem o rigoare mai mare în ceea ce privește situația fiecărei localități în parte”, a conchis jurnalista. 

IRES a realizat un studiu cu titlul „Satul românesc – percepții și reprezentări” în perioada 28-30 iunie 2016. Studiul a fost realizat pe un eșantion de 1.147 de subiecți cu vârsta de peste 18 ani, reprezentativ pentru populația adultă din România, și are o marjă de eroare de plus/minus 3%. Revista Sinteza a dedicat numărul lunii iulie aceluiași subiect, pornind de la rezultatele acestui studiu.

Emisiunea „24 de minute” începe la ora 12:30 și este difuzată exclusiv online, de luni până vineri.

Alte ediții ale emisiunii „24 de minute” le puteți urmări AICI.