Sari la conținut

24 de minute | Horațius Dumbravă, judecător CSM: Textul de lege care permite reducerea pedepselor pentru cei care scriu cărți în închisoare ar trebui abrogat

 

Claudiu Pândaru: În spațiul public au fost discuții aprinse despre „scriitorii din pușcării”. A fost o listă publicată de către Ministerul de Justiție. La CSM ați luat subiectul în discuție?

Horațius Dumbravă: Informațiile care apar de câteva săptămâni duc la ideea unei mari probleme. Sunt 331 de cărți scrise într-un an și jumătate.  E un fenomen deja. Noi am sesizat de anul trecut această problemă, pe lângă sesizările legislative. Am cerut declanșarea unor verificări de către inspecția judiciară în septembrie 2015, din perspectiva atribuțiilor noastre, ca să vedem cum au fost soluționate aceste cauze de către completele de judecată, dar și în ceea ce privește participarea judecătorului delegat cu supravegherea deţinuţilor. Să vedem cum au fost rezolvate aceste cauze de către judecători. 

Sunt două puncte în care se verifică aceste lucrări. O comisie în penitenciar, după care ajungi în fața unui judecător. 

Exact. Nu știu conținutul raportului, știu că el a fost finalizat, a fost transmis la finalul lui 2015, azi am aflat și noi. Suntem determinați să vedem ce s-a întâmplat din februarie 2014 încoace. Dar apar și cazuri anterioare lui februarie 2014. 

E inadmisibl să se ajungă într-o situație în care condamnați, mulți dintre ei, sunt în eliberare condiționată și se laudă cum le-au scris alții cărți. E inadmisibil pentru statul de drept. Nu suntem fraierii nimănui. Trebuie să aplicam legea și eu, și colegii, și oricare cetățean.

Fiecare caz în parte trebuie verificat de inspecția judiciară. Am înțeles că sunt 70-80 de condamnați pentru care s-a dispus eliberarea și pe baza acestui temei. 

Sunteți sigur că nu sunt judecători care au tratat superficial aceste cazuri?

Nu mă pot pronunța anticipat. Trebuie să deliberăm între noi și să comunicăm rezultatul. Dar ce se întâmplă astăzi este incredibil. 

Se poate întâmpla ca, la finalul unei anchete penale, să avem și un rezultat concret? Adică cei care au beneficiat de micșorări de pedepse sau de eliberări să revină la starea inițială?

Mi-e greu să vă spun. Să vedem în ce direcție se îndreaptă DNA. 

Cel care a greșit trebuie să răspundă. Pe de altă parte, trebuie să vedem cum stăm cu această dispoziție legală, pentru că e în vigoare. Textul spune așa: beneficiază de 30 de zile executate cel care elaborează, publică lucrări științifice, are inovații sau invenții. N-ați văzut pe niciunul, pentru că vorbim de oameni de fotbal, să aibă inovații de scheme tactice de fotbal pe care să le implementeze echipele de la care provin. Curios că toți s-au concentrat pe aceste lucrări științifice.

După ce presa a scos la iveală aceste lucruri am citit actualul text de lege și m-am îngrozit. Nu mi-am dat seama când au fost adoptate, nu știu de unde au venit. De la Ministerul Justiției, de la Parlament... Primul pas este să abrogăm acest text de lege. Este nedrept față de ceilalți deținuți. Sunt deținuți care muncesc în atelierele de tâmplărie, care își aduc contribuția față de societate. E nedrept ca cei care stau în celule de lux să beneficieze de reduceri ale pedepsei de 30 de zile pentru cărți care pot fi scrise, cum spune presa, în 64 de minute. 

Cine ar trebui să facă pasul către abrogare?

Către abrogare, Guvernul. Știu că actualul Guvern, fiind de tehnocrați, nu își asumă ușor o ordonanță de urgență. Dar în această situație s-ar impune. 

O nouă conducere CSM și o listă de priorități. 

Cea mai importantă provocare sunt numirile la vârful justiției: la Parchetul General, la DNA și un vicepreşedinte la ÎCCJ. Aceste sunt prioritățile actualei preşedenţii și a membrilor CSM pe 2016. Noi am făcut anul trecut propuneri - votate de colegii judecători și procurori în mare majoritate - de a modifica actualul context legislativ de numire a procurorului şef la Parchetul General, procurorilor adjuncți și procurorului șef al DNA și a altor funcții de conducere, în așa fel încât să aibă același parcurs ca și în cazul preşedintelui, vicepreşeditelui de la ÎCCJ. Să fie eliminat factorul politic reprezentat de Executiv.

Independența procurorilor astăzi este asigurată. Dar asta nu înseamnă că, în viitor, o putere politică nu se poate prevala de aceste prevederi legale. 

În momentul de față, pentru a continua procesul anticorupție, considerați că este oportun ca cei doi repezentanți ai portofoliilor de la Înalta Curte și DNA să își continue activitatea?

Nu mă pot pronunța cu privire la persoane concrete. Există un parcurs foarte bun al DNA în ultimii ani. Că se datorează actualei conduceri, echipei, e un lucru evident. Trebuie să recunoaștem acest lucru. În condițiile în care va fi această procedură de numire la DNA, CSM are datoria de a continua trendul pozitiv. Sunt zone care nu credeam că vor fi atinse de procurorii DNA. Să ne gândim la restituirea proprietăților, la banii cheltuiți din bugetele locale. 

Alte propuneri?

Evaluarea procurorilor și judecătorilor. La ora asta, 99% dintre judecători și procurori au calificativul „foarte bine”. Nu e în regulă. Sunt evaluați de colegii lor. E o chestiune pe care o văd toți colegii. Ei au și votat această dispoziție și au recunoscut că trebuie schimbată. Trebuie făcută o evaluare profesională, făcuta de instanțele ierarhic superioare, în raport cu cei de la înstanțele inferioare. Și, unde sunt probleme, comisia de evaluare s-o spună răspicat.

O alta este legată de promovarea în funcție de execuție. 

V-a deranjat că președintele Iohannis a lipsit de la CSM?

Nu m-a deranjat. Eu nu pot face agenda nimănui. Am făcut o remarcă, e adevărat, de la care a pornit întreaga mass-media, cum că e a doua oară în mandatul actual, de șase ani, cand lipseşte preşedintele României. Inițial mă așteptam să vină, dar nu fac din asta o critică la adresa lui. Ce pot spune, nu ca o critică, ci atrag atenția: o colaborare cu Preşedinția se poate face și altfel, institutional, prin adrese, prezența consilierului prezidenţial. A fost prezentă doamna Tănăsescu, un foarte bun constituționalist.  

 M-aș aștepta să fie mai activ. 

Vă așteptați la o schimbare a dinamicii luptei împotriva corupției în 2016, an electoral?

Judecătorii nu vor ține cont de ce se întâmplă electoral. Nu e bine să amestecăm justiția cu ce se întâmplă în politică. Sunt două spații cu totul diferite. Ele interferează atunci când se promovează legi în interesul societății românești. 

Mai există un punct de intersecție. Numele și funcția acuzatului. 

Da, și probabil și de aici creșterea atacurilor la independența justiției. Funcția publică este una și altceva este acuzația penală. La noi, lucrurile se amestecă. 

Par a fi crescut și numărul acțiunilor disciplinare luate împotriva judecătorilor. 

Da, au crescut. Când vezi că o hotărâre judecătorească are în spate o greșeală a judecătorului, nu ai cum să nu o observi și să nu o sancționezi disciplinar. 

Deci nu sistemul este mai rău, ci doar cei care îl supraveghează au devenit mai eficienți. 

Întotdeauna a fost așa: omul sfințește locul. 

În 2016 care ar putea fi cea mai mare amenințare la adresa libertății justiției?

Libertatea justiției înseamnă și responsabilitatea justiției. Trebuie să fim mai responsabili. Apoi, atacurile la adresa independenței justiției, cantonate în zona penală. 

Există judecători axați pe zona penală, dar există senzația că este nepricepere în zona expertizei comerciale. 

Cunosc buni specialiști judecători cu pregătire economică. Cred că e senzația celui care vine în fața justiției și nu știe cu ce instrumente operează judecătorul. Trebuie explicat instrumentarul celui care vine în fața justiției. 


Raportul pe anul trecut al CSM a identificat ca principale probleme corupţia în rândul judecătorilor şi procurorilor, promovarea prea uşoară în funcţii şi supraevaluarea unor magistraţi. Sistemul judiciar se plânge şi de piedici din partea politicienilor care intervin asupra unor legi esenţiale.