Sari la conținut

24 de minute | Preşedintele Consiliului Concurenţei: Suntem prinși între dorința de a avea medicamente la preț mic și riscul penuriei

Florin Negruțiu: Ați anunțat luni amenzi aplicate Hidroelectrica și altor companii care au cumpărat de la Hidroelectrica pentru că au afectat piața din România. Cum au afectat piața? Astfel de contracte s-au reflectat și asupra consumatorului final?

Bogdan Chirițoiu: Ne uităm la impactul asupra pieței. Efectul asupra Hidroelectrica și-a contractat pe mulți ani toată producția. Și a fost nevoită să cumpere energie ca să vândă mai departe. Hidroelectrica nu a mai avut energie pentru alte companii. Iar Bursa de energie, principalul instrument din industria pieței de electricitate, a fost văduvită mulți ani de curentul Hidroelectrica. 

Hidroelectrica, care avea curentul mai ieftin, dând toată energia prin aceste contracte, nu a mai avut să dea și pentru populație. Și atunci curentul pentru populație a fost achiziționat de la companiile scumpe, pe cărbune. Acum nu se mai întâmplă acest lucru. Curentul pentru populație e mai ieftin. 

Este o căpușare a Hidroelectrica?

Nu. Nu este subiectul nostru. Sunt atent la ce spun, pentru că vom ajunge în instanță. Dacă aceste contracte au fost încheiate în mod corect, dacă a fost corupție sau nu, nu intră pe zona noastră de expertiză. Ca cetățean, pot să am bănuielile mele, dar nu au legătuură cu sarcinile pe care le am. 

Aceste contracte nu par în regulă nici din punctul de vedere al Hidroelectrica, nici al Consiliului Concurenței, nici al autorităților.

Din punctul nostru de vedere, clar nu par în regulă. Să vinzi o marfă pe o perioadă mai mare de ani nu e ilegal, dar trebuie să ne uităm și la efectele acestor contracte. 

Ni s-a blocat accesul la unele documente și a trebuit să ne confirme instanța că putem folosi niște documente pe care le-am găsit în cadrul inspecției, iar asta a mai adăugat un an anchetei noastre.

Vorbim de 37 de milioane de euro, amenzi date de Consiliul Concurenței. Dar acești bani nu vor intra direct în bugetul statului, pentru că e un proces de colectare. 

Compania trebuie să plătească într-o lună de când primesc decizia. Chiar dacă durează un an, doi ani, cât ne judecăm, colectarea tot va începe. Instanța nu a mai suspendat sancțiuni în ultimii ani. Înainte se întâmpla asta pe bandă rulantă. Mă aștept ca în majoritatea cazurilor aceste sume să fie executate de ANAF. Colaborăm bine cu ANAF. 

Deci într-o lună de zile ANAF ar putea începe recuperarea celor 37 de milioane de euro. E o sumă mare, raportat la sumele din industrie?

Suma nu e mică. Dacă o raportăm la bugetul Consiliului Concurenței, noi consumăm nouă-zece milioane de euro pe an. Amenzile sunt cam la 50 de milioane de euro pe an, deci aceasta, de 37 de milioane, reprezintă cam două treimi. 

Cum ați ajuns la această sumă? Companiile au primit amenzi diferite. Compania EFT are cea mai mare amendă, de 16 milioane de euro. Ei spun că vor da în judecată Consiliul Concurenței și susțin că amenda este mult prea mare față de cota de piață pe care o avea compania în România. 

Când primesc amenzi, companiile au dreptul să se apere. 

Putem presupune că o amendă mai mare înseamnă o vină mai mare?

Nu. Amenzile sunt date în funcție de potențialul de a distorsiona economia. Amenzile sunt între 0.5 și 10% din cifrele de afaceri ale companiilor. Minimul l-am introdus noi, maximul e dat de UE. 

Hidroelectrica și alte două companii și-au recunoscut vina. Cu cât li s-a redus amenda?

Legea spune că putem merge până la 30% din cuantumul inițial. Noi i-am sancționat pe toți pentru durata acestor contracte. În cazul unor companii am găsit și nereguli mai recente. Amenzile s-au cumulat.

Hidroelectrica ar trebui să se ocupe acum de recuperarea acestor prejudicii?

Astea e treaba juriștilor lor. 

Vorbesc de prejudiciul din cei 10 ani de contracte păguboase. 

Sunt convins că cei din Hidroelectrica vor încerca să recupereze această sumă. 

Vă așteptați și la răspunderi penale individuale în acest caz? 

Pe cazul de concurență, nu aș crede. Deși există posibilitatea legală, nu a fost nimeni trimis la pușcărie pentru un cartel. Aș fi surprins dacă pe subiectul încălcării concurenței se va ajunge la un dosar penal. 

Acum doi ani am atacat un caz similar, dar la scara mai mică. Contractele dintre Loteria Română și două firme grecești. Erau contracte pe durate lungi, care blocau piața. 

În 2015 ați amendat multe companii. 

2015 e anul cu cele mai multe decizii de sancționare. Ne-am bătut recordul. Am trecut de 20 de decizii de sancționare, probabil că peste 100 de companii. 

Acum aveți ceva în lucru?

Evident. Avem plângeri pe funcționarea Portului Constanța. Mi-aș dori să fie o oportunitate prin care să facem ca portul să funcționeze mai bine, România să fie mai atractivă din punct de vedere logistic. 

E o situație complicată pe piața farmaceutică. Suntem prinși între dorința de a avea medicamente la preț mic și riscul penuriei de medicamente. Problema este că, dacă ai medicamente la preț mic, aceste medicamente se pot strecura pe alte piețe, cu preț mai mare. E o zonă unde va trebui să venim cu decizii privind comportamentul unor companii. Și cu recomandări pentru Guvern.

Monitorul prețurilor. L-ați anunțat de mai mult timp și ați anunțat că, la finalul lui 2015, vom vedea prețurile retailerilor. 

Da. Nu am reuşit să-l facem până de Crăciun. Acum ne propunem să îl avem în prima parte a acestui an. Discuțiile tehnice sunt destul de avansate. Avem câteva lanțuri de magazine care nu au vrut să participe. Momentan mergem pe planul A. Pe bază voluntară. Preferăm să nu îi obligăm acum. Dacă vedem că lucrurile nu avansează, avem și planul B, prin care să recurgem la legislație. 

Vorbim de supermarketuri, hipermarketuri. Ar fi acolo toate prețurile produselor?

Am ajuns la 70 de categorii de produse. Nu sunt toate categoriile de produse. Noi îl demarăm, dar viitorul lui e o în sectorul neguvernamental. 

Urmăriți ce se întâmplă cu prețurile după reducerea de TVA?

Da. După reducerea TVA la pâine și la alimente, lucrurile au mers bine. Aștept să văd datele de la statistică, să vedem unde sunt ramurile economice unde merge bine. Bine înseamnă că concurența e atât de mare, încât companiile nu țin pentru ele reducerea de TVA.

Instituția pe care o conduceți se ocupă de domeniile cu foarte mulți bani. S-a întâmplat să dorească cineva să vă cumpere?

Expres, nu. Nu a venit nimeni cu valiza cu bani. Tatonări au fost. Nu s-a ajuns niciodată la o discuție tranșantă. Ce avantaj avem noi este că puterea este foarte disipată. Avem foarte multe etape intermediare. Eu nu pot să intervin într-o investigație, de exemplu. Nu pot să mă amestec. E echipa de caz, sunt juriști... 

Angajații v-au spus că au fost tatonați?

Nu. Am avut amenințări, au fost câteva dări în judecată. Încercăm să le acordăm asistență juridică, să nu se simtă amenințați. Lucrurile par să fi mers bine, mai ales că nu am avut scandaluri.

Beneficiem și de protecție informativă din partea altor autorități ale statului. Primim anumite informări.  

AICI puteți urmări și alte emisiuni „24 de minute”.