Sari la conținut

24 de minute | Problemele cu care se confruntă învățământul românesc 

„Radiografia Bacalaureatului din ultimii cinci ani arată exact felul în care se face școală în România. Sunt școli unde se face foarte bine și zone unde nu se face școală de loc, unde rata de absenteism este foarte mare, chiar și în cazul cadrelor didactice. Există moduri de a înțelege acest lucru când trebuie să se deplaseze pe distanțe foarte mari că sunt zone din România unde la ora 12.00 dacă te duci școlile sunt încuiate. Asta e problema mare a școlii românești, nu excelența unde stăm foarte bine. De altfel, marile universități din străinătate aleargă dupa studenții din România”, a spus Radu Gologan. 

Profesorul universitar a explicat că programa școlară este foarte aglomerată și că se așteaptă de la elevi să învețe cantități foarte mari de informație. 

În multe obiecte se spune că elevul nu poate să absolve liceul fără să știe nu știu ce capitol. E o înțelegere greșită. Nu e important un anumit capitol din materia respectivă ci e important ca materia respectivă să contribuie la dezvoltarea gândirii pe baze logice a copilului. La matematică jumătate din materia clasei a XII-a nu e necesară. La vârsta respectivă copilul are suficient de dezvoltată gândirea încât să nu mai aibă nevoie de foarte multe lucruri abstracte din matematică pe care nu le folosește. Dacă e să vorbim de clasa aVII-a materia e foarte aglomerata și la română și la matematică și fizică și chimie. Lucrurile astea trebuie simplificate.


Mie nu-mi place nici cum arată noile manuale interactive pentru clasele I și a II-a. Sunt prea înghesuite, nu le plac copiilor. E prea multă informație pe o pagină. Copilul nu dorește asta, el știe că atunci când are un joc pe calculator lucrurile sunt foarte clare și se dezvoltă logic. Manualul lui nu funcționează așa.

Peste tot se caută soluții de a face să devină învățământul plăcut și suficient de bine organizat încât copilul să-l privească cu încredere și plăcere. Noi avem însă acea tară a cantității imense de informație conținută în manualele noastre. Asta provine tot de la noi dascălii care atunci când am făcut programele și manualele ne-am gândit în primul rând în a arăta cât de multe lucruri știm noi. Nu ne-am gândit: oare ce din ceea ce știm le e lor necesar pentru viața viitoare?”, a spus Radu Gologan.