Sari la conținut

Arhitectul șef al Capitalei: Proiectul pentru refacerea centrului Bucureștiului ar putea începe la sfârșitul anului 2017 

Vor deveni planurile municipalității realitate?

Sper din suflet. Nu schimbăm radical, ci imaginea de suprafață a confortului urban, a imaginii urbane. Sunt lucrări care se referă doar la domeniul public sau privat al Bucureştiului.  

Care sunt elementele de forță ale acestui proiect?

S-au aprobat planurile de urbanism care permit anumite intervenții. Cea mai mare parte cuprinse în planul integrat se pot executa și fără suport urbanistic. Asta nu s-a înțeles. Dezbaterea a fost dusă mult mai departe, în sensul că s-a intrat în foarte multe detalii care nu țin neapărat de urbanism. A fost poate o promovare poate defectuoasă.

El se bazează pe o strategie aprobată de Consiliu General acum trei ani și are o viziune în ceea ce privește o dezvoltare urbană durabilă a zonei centrale. Pe baza acestei strategii s-au făcut studii de fundamentare, interviuri și chestionare cu populația, s-au analizat lucrurile din toate punctele de vedere, inclusiv demografic, de mobilitate. Pe baza lor s-a întocmit o listă extinsă de proiecte care ar fi necesare pentru a se atinge aceste obiective de confort urban. Ele sunt o sută şi ceva. Din ele s-au selectat un număr de proiecte considerate prioritare și s-a încercat accesarea fondurilor europene sau a altor finanțări, în așa fel încât să se creeze o sinergie care să dea un impuls pentru continuarea proiectului.

După reveniri, rectificări, e vorba de 20 de proiecte, o parte fiind cuprinse ca reglementare în planurile de urbanism aprobate. Urmează ca pentru fiecare proiect să fie aprobat un studiu de fezabilitate și apoi să se facă cererea sau negocierea de finanțare.  

Sunt 20 de proiecte majore, din care un proiect, cel mai mare, un traseu prioritar de bicicliști și pietonal, are 42 de subproiecte. Nu înseamnă eliminarea totală a circulației auto, ci reducerea la un minim acceptabil și pe principiul eliminării spațiului public de mașinile care se parchează aiurea. Din cele 20, unul dintre ele e cel mai important. Reducerea la limite suportabile a traficului pe anumite străzi. Acest traseu nu vizează marile bulevarde, ci străzile secundare, utilizarea străzilor secundare.  

Se vor construi parcări subterane?

Se vor construi parcări subterane, da. Se vor construi mai ales pentru a spori confortul rezidenților. Aici e o problemă care trebuie subliniată. Nu se vor construi decât un număr de parcări considerate un minim necesar pentru a asigura un confort mai ales rezidenţilor. Pentru un confort urbam acceptabil în centrul Capitalei e nevoie de 6.000 de locuri de parcare, în acest moment avem cam 2.000.

Unde se vor construi aceste parcări subterane?

Piaţa Constituţiei. E vorba de un parcaj în spatele actualului tribunal. Două parcaje în spatele Primăriei Generale și peste Dâmbovița, în zona Libertății. Sala Palatului, Piaţa Lahovari și Piaţa Cantacuzino, care sunt mai mici. Edgar Quinet face parte din alt program. Nu pot să vă spun exact ce s-a întâmplat acolo. Aceste proiecte le-am pregătit în așa fel încât să nu avem probleme de contestare din punctul de vedere al legalității și să avem solicitări din punctul de vedere al parteneriatului public-privat. În noua filosofie de finanțare din fonduri europene, aceste parcaje nu vor fi finanțate din fonduri europene, ci prin parteneriat public-privat. Există procedee prin a încuraja parcarea subterană, spre exemplu ca parcarea subterană să fie mai ieftină decât cea de la suprafață. Vrem să evităm cu totul tranzitarea printr-un sistem de transport în comun mai eficient. 

Câți oameni lucrează la acest proiect?

Nu pot să vă spun. Pot să vă spun că în consorțiu sunt 14 birouri de arhitectură. Există și experți străni. Cam 6080 de arhitecția au lucrat la proiect. 

Cât va costa?

240 de milioane de euro fără TVA. 136 de milioane ar fi finanțabile prin fonduri europene. Primăria trebuie să dea 5 % cofinanțare și mai suportă statul 10-15 %. 85 de milioane vor costa parcările care nu sunt finanțabile prin fonduri europene și vor fi realizate cu fonduri private. Există operatori de parkinguri interesati. Va fi probabil o licitație. Iar două sau trei banci, printre care și BERD, sunt interesate să acorde credite avantajoase.  

Dacă nu se obțin fondurile europene, proiectul e compromis?

Nu compromis. Dacă se va face se va face mult mai greu. 

Când va începe?

Sunt condiționate de multe: aprobarea regulamentelor de autoritățile centrale, depunerea finanțării, acceptarea finanțării, eventuale revizuiri ale documentelor, la începutul anului viitor ar putea începe proiectele. Apoi trebuie organizată licitație de execuție, care ține cel puțin șase luni. Poate în a doua parte a anului 2017 să se vadă ceva.  Lucrurile sunt complexe, e un proiect foarte mare, care trebuie etapizat. 

Bulevardul Unirii este mort pentru business în acest moment. 

Asta este ideea proiectului. De a aduce o parte din populația din centrul istoric în Bulevardul Unirii. Filosofia traseului e de recoasere a tesului urban. Ceaușescu a rupt centrul istoric în două. O parte mai mare în nord care care a funcționat, și partea de sud care a decăzut. Aceste traseu trece prin aceste zone și are scopul de a recoase ţesutul urban. Pe Dâmbovița vor fi două poduri pietonale și de biciclete pentru a lega cele două zone. Piața Unirii este un proiect foarte greu și complex. Nu intră în acest proiect mare, trebuie abordat separat. Avem un concurs care să stabilească principiile de organizare. Există intenții de finanțare pentru caseta Dâmboviței. Apele Romane pentru luciul de apă și Apa Nova pentru canalizare. Sunt lucrări care trebuie făcute prioritar, pentru cp acolo sunt probleme de infrastructură. E foarte complexă și trebuie revizuită.  

În fața casei Academiei este o mare groapă de gunoi.

Este un teren pe care există 80 de titluri de proprietate, ceea ce nu ar trebui. 

Ce se întâmplă cu aceste spații din mijlocul Capitalei?

E un teren pe care exista 80 de titluri de propriet, lucru care n-ar fi tb sa se intample. Legea la data respectiva spunea că se retrocedează ce se poate în baza planurilor de urbanism, care prevedeau un teritoriu care nu era construibil pentru locuințe. E rezultatul unei lipse de expertiză, competență și de dotare materială, dar mai ales umană a administrației. Până nu se va înființa o agentie de tip Agenția de Dezvoltare Bucureşti-Ilfov, care să cuprindă sute de oameni care să se ocupe de proiectele majore, lucrurile vor trena în acest mod.  

Sunt clădiri care au fost părăsite. Teatrul Nottara, cinema Patria, ce se va întâmpla cu ele? Nu pot fi consolidate pentru că proprietarii nu vor sau nu au bani. 

Cred că măsura a fost luată precipitat. De ce legea nu prevede foarte clar penalizările pentru neîntreținerea locuinței. 

Întrebarea e de ce s-a instituit proprietatea fără o clauză de utilizare a ei. De ce legea nu prevede foarte clar penalizarile pentru neîntreținerea proprietății. Avem un fond de locuințe de stat de 3%. Luxemburg are 7-8%. Nu poți avea doar proprietari. Soluțiile sunt măsuri radicale de schimbare a filosofiei în ceea ce privește legislația în mai multe domenii, dar e foarte greu de realizat. Nu e vorba de legea urbanismului, a construcției, ci de cele conexe, legate de mediu, de dreptul urban, de regimul proprietății. Trebuie altfel concepute.

Sunt foarte multe clădiri cu buline. Câte au fost reabilitate? 

Aproape 80, dintre care o parte de către privați. E greu de spus câte ar mai trebui de reabilitat, vreo 300 și ceva cele de strictă necesitate. 

Autostrada suspendată a fost abandonată ca proiect?

Autostrada suspendata practic nu mai există. A fost un slogan, ca să spun așa. Traseul era prevăzut în planul de urbanism de foarte multă vreme și în PUG-ul actual. E vorba de inelul median. Există un proiect întocmit din Colentina până în Virtuții. Un proiect bine pregătit, care e în faza de SF (studiu de fezabilitate n.red). Din păcate, costurile sunt foarte mari. Măsuri care vor fi luate în curând și pe baza planului de mobilitate vor fi să se execute segmente și în legătură cu pătrunderea A3 în București, ca să se creeze un flux mai normal de redistribuire a traficului, ca să nu-l aduci tot în centru și de ieșire din București. (Autostrada n. Red) n-a fost niciodată suspendată. Acum e mai mult îngropată.

Alte ediții ale emisiunii „24 de minute” puteți urmări AICI.