Alexandra Bocșe, Consilier de Stat pentru Climă, vorbește la Interviurile Digi24.ro despre apocalipsa climatică
Maria-Alexandra Bocșe, Consilier de Stat pentru Climă și Sustenabilitate la Administrația Prezidențială, este invitată la Interviurile Digi24.ro, unde va răspunde la întrebările jurnalistului Alexandru Rotaru.
- Cum s-a ajuns aici și de ce s-a ajuns aici? O schimbare radicală de la un an la altul. Trebuie să ne uităm la ce s-a întâmplat începând cu sec. XX. La nivel internațional am emis o cantitate mai mare de gaze cu efect de seră iar acum emitem cantități din ce în ce mai mari. Suntem într-un punct în care vedem o accelerare a schimbărilor climatice a încălzirii globale. Creștere de 1,1 grade Celsius în raport cu perioada preindustrială, înainte de începutul sec. XX. Ridicarea temperaturii determină fenomene extreme. Avem rapoartele IPCC care ne spun că vedem o accelerare a încălzirii globale dar ne oferă și soluții.
- Ce înseamnă accelerarea? Vorbim de fenomene meteo extreme, seceta prelungită, valuri de căldură, precipitații excesive. Vedem modele în care s-a anticipat că vom avea de-a face cu efectele încălzirii globale. Ultimele rapoarte din februarie 2022 clarifică că vorbim de o accelerare a încălzirii globale, dar știm de câteva decenii, oamenii de știință aveau aceste date dar IPCC funcționează din 1988. Modelele climatice puse la dispoziție la încheierea Summitului de la Paris spun că dacă nu acționăm vom ajunge la încălzirea cu 1,5 grade Celsius în prima parte a sec. XXI. Ne apropiem de acest 1,5 grade Celsius creștere a temperaturii globale de suprafață. Reacția opiniei publice este că veniți cu scenarii extreme dar scenariile au fost corecte. Vom fi undeva la 2,8 grade Celsius de încălzire până la finele acestui secol, dacă se menține ritmul.
- Ce înseamnă creșterea temperaturii cu 1,5 grade Celsius? Înseamnă aceste fenomene pe care le vedem, valuri de căldură, lipsă de precipitații, secetă. Efectele vor fi ireversibile. Ne va lua câteva milenii să revenim la starea inițială. Ultimele pronosticuri de la OMM ne spun că în următorii 5 ani probabilitatea este foarte mare să înregistrăm 1,5 grade Celsius creștere a temperaturii globale, dar nu este media. La 1,5 grade Celsius avem unele efecte, la 3 grade sunt altele privind sănătatea publică, mediul. Aici vine și implicarea președintelui Klaus Iohannis în colaborarea internațională. Schimbările climatice nu cunosc granițe. Valurile de căldură din Europa de Est nu au graniță. Efectele nu depind doar de un anumit teritoriu.
- Cum va arăta harta României din punctul de vedere al culturii solului, biodiversității? Schimbările climatice sunt despre noi toți și vor avea impact asupra României. Dacă ne uităm pe datele ANM, avem date care urmăresc perioada anilor 1900-2020. Dacă la începutul sec. XX aveam un an secetos pe decadă, în ultimii 20 de ani am avut 5 ani secetoși în fiecare deceniu. În zona agriculturii vorbim de cultivarea unor soiuri noi. E posibil să ne orientăm spre alte tipuri de culturi care necesită mai puțină apă sau mai mult pe culturi de toamnă în anumite locații. Este posibil ca pe timpul verii să raționalizăm apa. Dacă sunt situații, DSU poate interveni pentru a ajuta cu apă. Trebuie să fim foarte atenți cum folosim apa.
- Confortul îl putem menține dacă avem niște planuri. Președinția a discutat cu Guvernul despre o strategie de adaptare la schimbările climatice care are un capitol larg pe zona de agricultură și transporturi. Combaterea schimbările climatice presupune și o schimbare de comportament a tuturor, spre exemplu gestionarea resurselor, transportul, reutilizarea anumitor obiecte. În fiecare zi putem introduce noi obiceiuri. La nivelul României avem un obicei cu dulapul cu pungi, care este un comportament sustenabil. Putem înțelege că merg mână în mână. Se poate începe de la gesturi mici. Foarte măsuri de sustenabilitate reprezintă costuri. La nivel de România putem începe cu astfel de măsuri.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
- Emisiile noastre per capita sunt reduse și sunt soluții tehnologice de a le reduce. Reducerea de emisii din România a dus și la creșterea economică. Putem să avem creștere economică și să reducem emisiile. Tehnologia oțelului, cimentului, mai sărace în CO2. Când vorbim de anumiți poluanți nu e vorba doar de schimbările climatice. Reducerea anumitor poluanți ne oferă o viață mai sănătoasă.
- Producția de energie. Soluțiile pe termen lung sunt opțiuni legate de eficiență energetică. Nu pornim de la presupunerea că cererea trebuie neapărat să fie constantă. Prin eficiență putem reducere cererea. Tehnologia ne permite de generare a energiei din surse sărace în carbon. Trebuie să facem un echilibru al resurselor regenerabile. Dacă e vară, avem mai mult soare etc.
- Abordarea națională și internațională. Trebuie să ne uităm la adaptare și atenuare în același timp. Este abordarea la nivel internațional. A fost pus mai mult accent în ultima vreme pe adaptare. În toamnă, când efectele climatice nu vor mai fi poate atât de mult acoperite de presă trebuie să ne uităm pe măsurile de atenuare.
- Va crește rata fenomenelor extreme la nivel național? Da, ne putem aștepta în perioada următoare. Asta depinde de partea de atenuare. Deja sunt gaze în atmosferă. Ne putem aștepta să vedem o intensificare. Nu va fi neapărat mai rău de la an la an ci mai degrabă pe fiecare deceniu să le vedem mai dese. În ce privește incendiile le putem gestiona, am trimis resurse în Grecia, Slovenia. Regatul Unit s-a confruntat cu un val mare de căldură, au fost doborâte unele recorduri. Am văzut fenomene în cascadă, situații în care au luat foc case dar și situații de provocare. E foarte important să fie un număr de incendii care poate fi gestionat în România.
- Ar fi cazul ca problema să fie inclusă pe agenda CSAT? Starea de urgență din Marea Britanie este diferită față de cea din SUA. În ce privește CSAT, tema a intrat în atenția CSAT cu dovezi științifice. Strategia Națională de Apărare a Țării are secțiuni privind schimbările climatice și impactul lor. Contribuie la mobilizarea mai bună a unor actori relevanți. Rezolvarea sau formularea unor măsuri de atenuare sau adaptare la schimbările climatice necesită și o contribuție din partea experților și a mediului academic și măsuri din comunitatea largă. Există o hotărâre a CSAT legat de schimbările climatice. Pe zona de prevenție mobilizarea unor structuri privind situații de urgență, având în vedere valurile de caniculă din weekend. Strategia Națională de Adaptare la Schimbările Climatice este în lucru la Min. Mediului și va fi pusă în dezbatere publică în toamnă. Vorbim de măsuri legate de intervenții, management sustenabil pe partea de păduri, infrastructură mai rezistentă în transporturi. Infrastructura viitorului va trebui să țină cont de încălzirea globală. Strategia va fi asumată de Guvern. Vor fi modificări și în actele normative. Deja încep schimbările climatice să aibă impact asupra legislației românești.
- Acordul de la Paris. Nu există o forță care să oblige statele să aplice dar există un mecanism de supraveghere a aplicării măsurilor. Statele trebuie să raporteze la ONU măsurile aplicate. Există o mobilizare mai bună în ceea ce privește tehnologiile verzi sau cu mai puțin carbon. Trebuie să luăm anumite măsuri să vedem lucruri implementate până în 2030, 2050.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
