Exclusiv Marcel Boloș, la Interviurile Digi24.ro: Simulările făcute de Comisia Europeană pentru noi arată foarte alarmant
Marcel Boloș, ministrul Finanțelor, este invitat la Interviurile Digi24.ro, unde va răspunde la întrebările jurnalistului Alexandru Rotaru.
- Negocierea deficitului bugetar la Comisia Europeană. Parte din măsurile din pachetul fiscal-bugetar sunt agreate la nivel de Comisia Europeană. Nu s-a axat doar pe fiscalitate, ci și pe reducerea cheltuielilor bugetare și colectarea mai bună la buget.
- Creșterea salariului minim de la 1 octombrie? A existat un consens privind creșterea salariului minim de la 3.000 la 3.300 și o creștere în construcții de la 4.000 la 4.500 lunar. Este o creștere de 83 de lei net, măsură cuprinsă în programul de guvernare. Un termen va fi stabilit.
- O majorare de la 1 ianuarie? O decizie nu a fost luată. Trebuie să analizăm destul de bine lucrurile. O creștere determină și o creștere și a celorlalte salarii din companii. Plângeri de la antreprenori. Da, pentru că generează un impact asupra costului de producție. Trebuie să avem o strategie pe termen lung pentru a-și putea închide planuld e afaceri companiile. 3.750 lei brut salariu minim de la 1 ianuarie? Nu pot să confirm. Aștept momentul oficial pentru a fi anunțată. Suntem atenți la impactul pe care salariul minim îl are asupra economiei. Avem un impact bugetar consistent. E o soluție pentru a coperi gaura bugetară? Nu. Pachetul e mult mai complex. Privesc IMM-urile, corporațiile, facilitățile fiscale și trebuie să urmărească angajamentele la CE. Celine Gauer (Comisia Europeană - Directoratul de gestionare a PNRR) a spus că planul nostru trebuie să fie mult mai dur, mai consistent, ca să fiu mai elegant în exprimare. Trebuie să negociem cu CE, partidele și membrii din Coaliție. Angajamentele noastre față de CE din perspectiva reformelor și taxelor sunt mult mai complicate față de ce avem în planul fiscal-bugetar. Ce scrie ca angajament în PNRR influențează consistent mediul de afaceri și populația.
- Citatul „România nu a respectat angajamentele din PNRR” a doamnei Gauer e adevărat? Observațiile sunt pertinente. Judecata Comisiei e luată prin angajamentele din PNRR. Pe fiscalitate ne-am luat angajamente destul de serioasă odată cu PNRR, sunt destul de serioase. Planul fiscal-bugetar e prima etapă în ceea ce privește măsurile viitoare.
- Riscă România să piardă bani din PNRR din cauza incapacității reformei pensiilor speciale? Ministerul Muncii și MIPE fac demersuri și sunt la Bruxelles zilele acestea pentru a putea aduce reforma la zi. Toată lumea știe că suntem întârziați cu această reformă. Nu e ușoară, e dură. Stagiul de cotizare e o nucă tare în discuția cu CE, pentru că e nefiresc să ai ultima lună de calcul pentru pensia specială. Baza de calcul pe media ultimilor 10 ani și un stagiu de cotizare mai consistent care să genereze o pensie și un drept la pensie dar și vârsta de pensionare e un subiect de discuție. CE are posibilitatea să ne taie 1,4 miliarde de euro. Avem valori ale contractelor de 28 miliarde de euro. Urmează să depunem cererea de plată numărul 3 unde avem decarbonizarea, să scoatem din funcțiune grupurile energetice de la Turceni și Rovinari și include și reforma pensiilor speciale. Vă ascultă colegii dvs în acest sens? Dacă nu ar asculta, consecința e pierderea banilor. O astfel de reformă nu e simplă pentru niciun guvern. Pensionarii speciali au dus în spate domeniile strategice din România.
- Ce le transmiteți românilor pentru că sunt pensionari speciale care nu vor să renunțe la sistemul actual? Nu cred că ajungem în situația asta, ca România să se blocheze de acest jalon, să nu-l poată rezolvă, când în spate în PNRR sunt investițiile în autostrăzi, cale ferată, școli, spitale. Ce le spuneți oamenilor cu pensii speciale? Trebuie să avem o d0ză de normalitate și la stagiul de cotizare. E vorba de bun simț? Al lor? Dacă legea oferă dreptul, de ce nu ar profita de acest drept? Vinovat este cel care a făcut cadrul legal. Chiar astăzi se dau decizii pentru drepturi salariale ale lor. Nu vreau să comentez acest lucru. Actul de justiție este sfânt în România și trebuie respectat. Mă uit la un pensionar cu o pensie amărâtă. Mă uit la cei care câștigă puțin și îmi spunea cineva că uite cât aveți plafonul pentru vouchere de vacanță și gândiți-vă la mediul privat că 8.000 de lei este o sumă pe care nu și-o poate permite multă lume în mediul de afaceri și trebuie să plec capul în pământ de rușine și să înțeleg că așa este. Suma de 8.000 de lei net este o sumă trudită în mediul de afaceri. Și în Coaliție am zis mai în glumă mai în serios că trebuie să ne uităm la bănuțul babei care cu multă trudă îl dă la statul român și noi trebuie să fim foarte chibzuiți. Sunt momente de aceste gen când pun în discuție și aceste lucruri. În Minister 608 miliarde lei se gestionează în fiecare an. N-am o poziție foarte confortabilă pentru că trebuie să refuz foarte multe cheltuieli ale ordonatorilor de credite.
- Pensiile oamenilor obișnuiți. Ați sesizat scăderile de prețuri din piață de care vorbește Ciolacu? Chiar dacă e o scădere consistentă, celelalte prețuri de mult ori în coșul total nu se simte. Mulți mi-au spus că am un stagiu de cotizare de 30-40 de ani și am o pensie de 1.500, 1.800 de lei, 2000 de lei. Reforma pensiilor prevede eliminarea inechităților. Noi la Ministerul Finanțelor avem o datorie. Permite bugetul indexarea pensiilor? Este un angajament față de CE, care ne-a spus că aveți legea pensiilor generale (15 miliarde de lei), legea salarizării unice (10 miliarde de lei) plus legea de deficit bugetar. Nu putem decât prin pachetul de măsuri fiscal-bugetar. Vor crește pensiile? Avem asumată prin cererea de plată 3. De la 1 ianuarie ar trebui să se întâmple. Este un angajament.
- Salarizarea unitară, fără sporuri. Așa a fost pusă în PNRR. Puteam să avem zero fiscalitate și împreună cu combaterea evaziunii fiscale. Suntem în întârziere? E în cererea 4, avem niște „monștri” în ea. Să nu arunce lumea cu pietre în Minister dar avem reforma pensiilor generale, partea de salarizare unică și reforma sistemului de taxe. Cererea 4 este aferentă anului 2022. Nici la nivelul UE alte țări nu stau mai bine la PNRR, nu suntem codași. Sunt 5 țări care au depus cererea de plată 3 și mai sunt 7 care au depus cererea de plată 2. Nu e simplu de urnit un asemenea uriaș. Avem al doilea cel mai complex PNRR după Italia. O cerere de plată avea vreo 4.000 de pagini. Italia este în același ritm. De la momentul aprobării, știam greutatea acestor reforme. Perioada este foarte ciudată, pentru că atunci când implementezi asemenea reforme dure cu un an electoral în față sună a exercițiu aproape sinucigaș. Simplele facilități fiscale, pentru că nu le-am dat pe o anumită perioadă, beneficiarii au crezut că sunt ale lor pe veșnicie, le-au perceput ca rente viagere. Cei mai vehemenți sunt cei din construcții. Piața merge foarte bine. Până la domeniul IT. Nu e în UE un sistem fiscal mai bun decât cel din România. Cota maximă de impozit pe venit în Austria e 50%.
- Jalonul 207 din PNRR. Ce sperie din acesta? Măsurile structurale fiscale. Vom avea cotă unică? BM spune clar că sunt 3 scenarii. Prima este cota de impunere progresivă sau o singură cotă de TVA. Facilitățile fiscale fac ca această cotă de TVA să ajungă în mod real la 14,5%. Comisia cere 21%? Comisia spune să alegem din acestea 3 care să genereze sustenabilitate fiscal-bugetară pe termen lung. Nu e vorba de 21%. Dacă nu luăm măsurile acestea, am ajunge ca în situația din 2010. Vom avea 5% în continuare, 9% pentru alimente. „Scăparea” OUG ne-a făcut foarte bine pentru că am văzut reacția populației și ce am putut corecta. Toată lumea vorbește despre măsuri dar nimeni nu vrea să le discute în detaliu. Partea de sporuri nu sunt drepturi constituționale.
- Ați amenințat cu demisia? Da, am spus acest lucru. Ministrul de finanțe are o responsabilitate anume. A fost o discuție verbală. Am spus că dacă noi la nivel intern nu suntem în măsură să luăm aceste măsuri, atunci vom apela la ajutor extern, la FMI. În domeniul Finanțelor nu poți să te joci cu finanțele României. Chiar dacă sunt dur uneori, trebuie să spun adevărul. Am dorit să-mi dau demisia pentru că nu pot să avansez cu niciuna dintre măsurile discutate. Cu mare greutate Ministerul de Finanțe ține deficitul sub control. Vreau să spun apăsat că simulările făcut de CE pentru noi nu arată deloc bine. Deficitul bugetar ajunge la cote alarmante, ne-au spus ce ne așteaptă, suspendarea fondurilor europene, toate, și din politica de coeziune și din PNRR. Nu e o noutate. Să le suspende până intrăm în normalitate. Ticăie ceasul.
- Ce trebuie implementat urgent pentru ca termenul limită din PNRR să ne surprindă nepregătiți? Greu va fi partea de reforme, salarii, pensii. Acestea rescriu istorie.
- Suntem singura țară din UE cu deficit excesiv. Cum am fost în 2019 și ni s-au alăturat vreo 7 sau 8 țări. Acum sunt vreo 8-9 cu deficit excesiv dar noi fiind din 2019 în această situație avem riscul de a se lua măsuri împotriva noastră mai mare față de celelalte țări, suspendarea fondurilor. 2,34% am avut în iunie, 2,44% din PIB în iulie și 2,66% în august. Câți bani lipsesc de la buget pentru a ieși din situația de deficit excesiv? Avem 43 de miliarde de lei pe care trebuie să-i acoperim, să asigurăm finanțarea deficitului bugetar. Efortul a fost confirmat de agenția Fitch, pentru că a văzut că am avut o perioadă destul de lină ca traiectorie a deficitului bugetar.
- Ați preluat un buget construit prost? Constatăm că există o diferență destul de consistentă între veniturile planificate și cele realizate. Dacă am avut 3, 4 miliarde de lei această diferență de venituri, acum am ajuns la 1,2 miliarde de lei. Fără măsuri ajungem la 6,87% din PIB deficit. Îmi este frică de rectificare.
- Ca peste noapte să te trezești cu un impozit în plus este nefiresc.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
