Studiu. Cele două țări care oferă femeilor cel mai bun trai

Islanda și Norvegia sunt țările care oferă femeilor cele mai bune condiții de trai, în timp ce în Siria și Afganistan, femeile o duc cel mai rău, potrivit unui index care urmează să fie dat publicității joi și care face bilanțul realizărilor și deficiențelor din perspectiva condiției femeii la nivel global, informează miercuri Reuters.

Măsurarea progreselor și îmbunătățirea vieților femeilor este un element cheie în procesul de menținere a păcii și securității națiunilor, au afirmat realizatorii indexului, Institutul Național de Cercetare pentru Pace din Oslo și Institutul pentru Femei, Pace și Securitate din Georgetown (GIWPS), notează Agerpres.

Indexul pentru pacea și securitatea femeilor a monitorizat 153 de țări în care locuiește mai mult de 98% din populația globului. Analizând indicatori precum violența sau folosirea telefoanelor mobile, raportul a descoperit discrepanțe importante atât între state, cât și în interiorul aceleiași țări.

''Condiția femeilor și negarea drepturilor acestora este un indicator de viitoare instabilitate și conflict în țara respectivă'', a declarat Melanne Verveer, directoarea executivă a GIWPS, într-un interviu pentru Thomson Reuters Foundation.

''Dacă femeile sunt desconsiderate, dacă siguranța se deteriorează sau dacă sunt marginalizate, este o stare de fapt care nu prevede nimic bun pentru țara respectivă'', a spus aceasta.

Țările din Orientul Mijlociu și Africa de Nord s-au clasat la coada listei, în timp ce țările scandinave au ocupat primele poziții în indexul pe care Thomson Reuters Foundation l-a obținut înainte de lansarea oficială.

În multe țări, progresul este foarte neuniform, indică datele indexului.

În Africa de Sud, femeile au făcut progrese în zona educației și în domeniul reprezentării politice, dar mai puțin de trei din zece se simt în siguranță să iasă noaptea pe stradă, iar un sfert se declară victime ale violenței din partea partenerului, se arată în raport.

''Am auzit fete din Africa de Sud spunându-mi: 'Nu mă simt în siguranță în casa mea, nu mă simt în siguranță când merg la școală, nu mă simt în siguranță în sala de clasă, ' a spus Verveer, care a fost primul ambasador al Statelor Unite pe problemele globale ale femeilor.

Indexul a mai constatat că, în Iran, cea mai mare parte dintre femei au acces la conturi financiare și au un nivel de educație superior altor țări din regiune. Cu toate acestea, legea iraniană restricționează dreptul femeilor măritate de a obține pașaport, le permite soților să le interzică soțiilor să muncească și nu le protejează împotriva violenței domestice.

Indexul a măsurat procesul de incluziune socială, cum ar fi educația și statutul de angajat; justiția, așa cum este reflectată de legi și cazurile de discriminare; securitatea, din punctul de vedere al familiei și violenței în comunitate.

Un alt indicator al incluziunii sociale a fost utilizarea telefonului mobil, considerat un indicator important pentru condiția femeilor în țările dezvoltate. Accesul la telefonie mobilă oferă autonomie, încredere în forțele proprii, siguranță și acces la oportunități de angajare, se mai precizează în index.

Per ansamblu, țările în care femeile au cele mai bune condiții de trai sunt Islanda, Norvegia, Elveția, Slovenia, Spania, Finlanda, Canada, Olanda,Suedia, Belgia, Singapore, Danemarca, Germania și Marea Britanie.

Statele Unite s-au clasat pe poziția a 22-a, în parte pentru că nu există legislație care să garanteze plata egală, nici concediu de maternitate plătit, potrivit raportului.

În același timp, femeile din Statele Unite au de înfruntat ''o criză unică de violență mortală'' care are la bază violența domestică și accesul facil la arme de foc. Riscul ca femeile să fie omorâte atunci când se confruntă cu violența domestică este de cinci ori mai mare când este o armă disponibilă.

La coada clasamentului se află Siria, Afganistan, Yemen, Pakistan, Republica Centrafricană, Congo, Iraq, Mali, Sudan, Niger, Liban, Camerun și Ciad.

Unul dintre scopurile indexului este promovarea obiectivelor de dezvoltare durabilă aprobate de Organizația Națiunilor Unite cu doi ani în urmă și care au ca termen de realizare anul 2030, spun realizatorii raportului.

Obiectivele globale includ dreptul universal la educație, înlăturarea discriminării, conflictului și sărăciei.

Indexul urmează să fie actualizat la fiecare doi ani.