Sari la conținut

Alerta europeană, greşită din tastatură. Fierberea din industria laptelui a fost provocată de eroarea unui operator de calculator din Italia

„A fost reparată sâmbăta seară când dna director de la ANSVSA a reuşit să contacteze omologii italieni şi să vadă că este o greşeală umană, deci un operator de calculator din Italia a dublat alerta. Alerta iniţială cu telemea de vacă, pe care şi-a asumat-o Lactate Brădet fusese dublată, dar cu greşeală trecuse acolo brânza de oaie. În conferinţa de presă cu ministrul Sănătăţii şi ANSVSA s-a declarat că este brânză de burduf, iar brânza de burduf în România este făcută din oaie, iar în finalul declaraţiei de presă se spunea telemea de oaie fără să se dea numele producătorului. Atunci eu am crezut că este alt caz care a fost dat pe sistem rapid de alertă şi chiar suspectam un atac economic asupra industriei dar s-a văzut că a fost o simplă eroare umană a unui operator de calculator din Italia”, a explicat Dorin Cojocaru.

Trei zile le-a luat europenilor să rezolve alerta greşită emisă pentru brânza de oaie

Asemenea greşeli ne afectează economia, a spus astăzi ferm premierul Dacian Cioloş. Iar producătorii au cerut de urgenţă ajutor guvernamental ca să nu ajungă în faliment: 50 de bani de la stat pentru fiecare litru produs, chiar dacă laptele se vinde sau e aruncat.

Premierul Dacian Cioloş a cerut personal Comisiei Europene să clarifice situaţia alertei europene date greşit de Italia în cazul brânzei româneşti.

Dacian Cioloş, premier: „Am cerut încă de vineri clarificarea situaţiei cu CE vis-a-vis de alerta care a fost făcută de italieni, voi lua o poziţie foarte clară, pentru că nu pot să accept astfel de erori care au impact asupra economiei agroalimentare româneşti şi ştiu foarte bine despre ce vorbesc”.

Abia după trei zile Comisia Europeană a modificat alerta iniţială. Atenţionarea ce viza brânza de oaie se referă acum la toată brânză şi abia la detalii este exclus laptele de oaie, incriminat iniţial. Informaţiile sunt la fel de puţine ca în alerta iniţială, de exemplu nu este scrisă cantitatea asupra căreia există suspiciunea de E.coli.

Producătorii români de lapte vorbesc de o scădere drastică a vânzărilor ca urmare a scandalurilor legate de îmbolnăvirea a zeci de elevi. Laptele primit la şcoală prin programul guvernamental "Laptele şi Cornul" a fost, aproape în fiecare caz, principalul suspect. Criza bebeluşilor internaţi cu sindrom hemolitic uremic şi descoperirea tulpinei vinovate de îmbolnăvirea acestora într-un lot de brânză de vaci produs de fabrica Brădet n-a făcut decât să alunge consumatorii.

Cristian Lungu, preşedintele Asociaţiei Fermierilor Utilizatori de Automate: „Scăderea laptelui de trei săptămâni este dramatică. La noi, la automate, pentru că e o relaţie directă între producător şi cumpărător, şi e citibilă, cea mai rapidă, este de peste 50%”

Emil Dumitru, preşedintele Federaţiei Pro Agro: „Din ceea ce se întâmplă la poarta fermei şi din ceea ce spun procesatorii reiese faptul că cererea de produse lactate şi vânzarea au scăzut”.

Ca să treacă de criza declanşată de scăderea consumului producătorii de lapte cer ajutor urgent de la Guvern. Spun că riscă falimentul, dacă Guvernul nu va subvenţiona o parte din preţul laptului.

Emil Dumitru, preşedintele Federaţiei Pro Agro: „Probabil că 0,5 lei pe litrul de lapte astăzi ar fi un sprijin pentru o lună, două, trei, cât va dura criza, pentru că noi credem că lucrurile nu vor merge la nesfârşit aşa”.

Producătorii de lapte din România spun că, odată cu dispariţia cotelor impuse de Uniunea Europeană, nu pot ţine pasul cu preţul laptelui de import. La poarta fermei, un litru de lapte costă între 70 de bani şi 1 leu şi 25 de bani. Pe rafturile magazinelor, litrul de lapte ajunge să coste cel puţin triplu. Fermierii mai spun că deşi laptele vândut de ei s-a tot ieftinit, în marile magazine preţurile rămân la fel.