Sari la conținut

Medicamentele ieftine dispar din farmacii

Taxa clawback a crescut de la 20 la 25% în prima lună a anului. De vină ar fi banalele răceli care au dus la creşterea consumului de medicamente şi, implicit, la creşterea veniturilor producătorilor.

Numărul prescrierilor pentru afecţiunile de sezon a crescut cu peste 200.000 faţă de celelalte trimestre. Aşa se justifică această creştere a taxei clawback”, declară Mihaela Tănase, purtătorul de cuvânt al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

Producătorii de medicamente generice spun că, în ultimii trei ani, au dispărut din farmacii peste 1.500 de medicamente ieftine. În aceste condiţii, românii nu prea îşi permit să cumpere mai multe.

Singurele date pe care noi le avem sunt cele interne, ale companiilor, care susţin că nu au vândut mai mult”, afirmă Laurenţiu Mihai, director executiv al Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice.

Un medicament generic poate fi vândut cu cel mult 65% din preţul celui original. Aşa că, la fiecare creştere a taxei, producătorii susţin că trebuie să taie din profit.

„Să presupunem că acesta este un medicament care costă 100 de lei. Preţul se împarte astfel: 25 de lei reprezintă, din start, taxa clawback, 14 lei este comisionul distribuitorilor, 14 lei comisionul farmaciştilor şi 9 lei TVA-ul. Producătorul rămâne cu 38 de lei, din care trebuie să achite costul de producţie, ambalajul şi partea de marketing”, relatează Adrian Cojocaru, reporter Digi24.

„La un cost al medicamentului pe cutie de până în 25 de lei, la 15 la sută clawback, medicamentul acela e vândut în pierdere. Acum, când avem peste 25 la sută nivelul taxei, mi-e greu să spun, dar cu siguranţă un număr important de medicamente vor continua să dispară”, mai spune Laurenţiu Mihai, director executiv al Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice.

În prezent, doar 2 din 10 români îşi permit să cumpere un medicament original.

Mai ales cei din mediul rural. Au renunţat pentru că nu au bani să şi le cumpere”, spune Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor.

Producătorii spun că aproape jumătate din produsele dispărute de pe piaţă erau fabricate în România şi estimează că restrângerea activităţii a trimis în şomaj peste 300 de angajaţi din industria farmaceutică.