Sari la conținut

Ne ajută cu adevărat aplicațiile de sănătate să slăbim?

O treime dintre români folosesc tehnologia pentru a-şi organiza şi monitoriza starea de sănătate. Aplicaţiile sunt la îndemână oricui, de la telefoane, brăţări sau ceasuri inteligente. Cât de sănătoase sunt acestea? Ar trebui să ne încredem în ele sau să apelăm la un specialist? Ne lămurim chiar acum.

Claudia Ştirbei este antreprenor şi are un ritm de viaţă alert. În plus, este mama a doi copii. Pentru a se organiza mai bine a testat tot felul de aplicaţii mobile.

De altfel în mediul urban şapte din zece români utilizează brăţări fitness, pedometre, aplicaţii mobile sau platforme online pentru activităţi legate de sănătate.

67% dintre cei care folosesc astfel de dispozitive sau aplicaţii au început să facă acest lucru din proprie iniţiativa, doar 15% la recomandarea medicului, 11% datorită familiei sau prietenilor şi 5% la sfatul altor pacienţi.

Problema este să distingem ce tip de aplicaţie folosim, trebuie adaptată, individualizată, pentru că fiecare individ este diferit de ceilalţi şi aceste aplicaţii cu siguranţă nu se pot potrivi fiecărui individ în parte”, afirmă Simona Carniciu, medic diabet, nutriţie şi boli metabolice.

Îmi place să mă joc cu aplicaţiile de sănătate, dar strict în limita această de utilitate şi de distracţie şi de a mă ajută pe mine să mă organizez mai bine. Nu le iau atât de în serios încât să nu mă duc la un medic dacă am vreo întrebare legată de sănătate sau de efortul pe care îl depun”, spune Claudia Ştirbei, antreprenor.

Acesta este cel mai mare risc, în special pentru persoanele care au boli cronice. Multe dintre acestea nu mai merg la controalele periodice dacă aplicaţia le spune că totul este sub control. O echipa de cercetători americani a descoperit că o aplicaţie care măsură tensiunea arterială dădea rezultate corecte doar în 20% dintre cazuri.

Pentru persoanele care au numite boli cronice riscul este de a decompensă acea boală şi această poate să ducă către spitalizare sau doamne fereşte către deces în anumite cazuri extreme şi de aceea trebuie neapărat să consultăm medicul curant”, spune Simona Carniciu, medic diabet, nutriţie şi boli metabolice.

În România jumătate dintre persoanele care utilizează tehnologia o fac pentru a se informa, 35% pentru organizarea stării de sănătate sau a tratamentului, 29% pentru monitorizarea sănătăţii şi 23% pentru comunicarea cu medicii sau cu alţi pacienţi.

În privinţa tinerilor, care reprezintă un public destul de greu, ei urmăresc greu tratamentele, sunt pacienţii care revin greu la control, dacă reuşeşti să îi atragi atenţia chiar şi prin intermediul aplicaţiilor mobile i-ai câştigat şi atunci participa mai uşor în actul medical”, afirmă Konstantinos Koutsioukis, medic dermatolog.

Tocmai de aceea medicii dermatologi Konstantinos Koutsioukis şi Cristina Cotruta au participat la dezvoltarea unei aplicaţii care arată dacă o aluniţă este periculoasă sau nu.

Cancerul de piele face parte din neoplaziile care detectate la timp permit o supravieţuire de 98-99%, practic nu modifică durata de viaţă”, spune Cristina Cotruta, medic dermatolog.

Mecanismul este simplu: se fotografiază aluniţă, se răspunde la câteva întrebări şi în cel mult 20 de secunde se primeşte rezultatul.

Trebuie să ştiţi că această aplicaţie nu înlocuieşte vizită la medic şi nu pune un diagnostic, ci doar evaluează riscul de cancer de piele. În plus toate fotografiile ajung şi la medici dermatologi. De ce aţi vrut că toate fotografiile să fie verificate şi de medici?

Pentru că niciun algoritm nu e perfect şi vrem să ne asigurăm că nu asigurăm pe cineva că e ok când de fapt nu e părerea unui medic pe poză ne ajută din două puncte de vedere: 1: să spunem userilor dacă e cazul să se ducă la doctor sau nu şi 2: ne ajută în cercetare, pt că unde algoritmul a greşit revenim, aflăm, schimbăm, lăsăm să înveţe şi devine mai bun”, spune Mircea Popa, fondatorul aplicaţiei SkinVision.

Peste 1 milion de oameni din toată lumea folosesc deja această aplicaţie. Şi mai mulţi sunt fanii programelor de fitness, care deşi nu pun viaţă în pericol, pot duce la accidentări, în special în cazul începătorilor.

Pentru care vor să facă mişcare în prima faza îi ajută să înceapă să facă un fel de mişcare: atâţia paşi pe zi sau efectiv să înceapă să se mişte, după care ar fi bine să apeleze la un antrenor personal sau să meargă la ore organizate de fitness sub supravegherea unor instructori pt că altfel riscă să se accidenteze - aici mă refer la aplicaţiile care au program de antrenament”, afirmă Cătălin Sendroiu, antrenor de fitness.

Mihai este fotbalist. Exerciţiile fizice sunt esenţiale în meseria lui.

Am folosit o aplicaţie de pe telefonul mobil - abs mi se pare - pentru abdomen, pentru partea superioară şi a fost ok, dar nu este acelaşi lucru că şi cu un antrenor personal. El te motivează, ştie cum să vorbească cu ţine, ştie cum să îţi explice toate lucrurile pe care trebuie să le faci într-un antrenament”, spune Mihai Şandru, jucător de fotbal.

Pentru cei mai avansaţi sunt utile, mai schimbă rutină, le dau idei noi de exerciţii, pentru cei care călătoresc, nu ajung la sala sau sunt foarte ocupaţi poate fi o metodă de antrenament”, spune Cătălin Sendroiu, antrenor de fitness.

Majoritatea aplicaţiilor de sănătate sunt gratuite sau pot fi descărcate contra unor sume modice. Asta nu înseamnă că profitul este 0. Ba din contra. În plus, ar fi bine să va asiguraţi că producătorul softului este unul cunoscut.

Producătorul de soft al aplicaţiei respective va avea acces la nişte date personale pe care le avem şi cred că e important că producătorul să fie validat. Sunt nişte date care poate nu ar trebui să ajungă pe mâna oricui”, afirmă Octavian Dumitrescu, CEO firma de software.

Chiar dacă unele aplicaţii ne ajută şi sunt chiar utile, important este să nu ne lăsăm controlaţi de tehnologie, ci să ne ascultăm corpul şi medicul.