Sari la conținut

Pericolul pe care îl reprezintă ţânţarii odată cu încălzirea vremii

Virusul Zika se transmite prin înţepătura unui ţânţar purtător. O singură specie este responsabilă de propagarea virusului.

Prof. dr. Alexandru Rafila, președintele Societății Române de Microbiologie: „Specia dominantă care transmite acest vector, cel puțin în America Centrală este „Aedes Egipti”.”

Această specie nu există în România. S-a adaptat totuşi la condiţiile din ţara noastră un alt ţânţar care poate deveni purtător al virusului Zika.

Prof. dr. Alexandru Rafila, președintele Societății Române de Microbiologie: „Aedes Albopictus este cel care s-a aclimatizat în ultimii ani și în sudul României, dar care este implicat în masură mult mai mică în transmiterea acestei infecţii decât prima specie pe care am menționat-o.”

Creşterea temperaturilor dar şi instituirea urgenței de sănătate publică la nivel internaţional, după ce peste 4 mii de bebeluşi cu mame infectate s-au născut cu malformaţii congenitale în zonele afectate de epidemie, au determinat Institutul Naţional de Sănătate Publică să ia măsuri. Astfel, INSP a recomandat autorităţilor să înceapă dezinsecţia. În Bucureşti de exemplu, Primăria Generală promite o mare desfăşurare de forţe.

Măsuri drastice de dezinsecţie în Bucureşti

Magdalena Iuga, director executiv Direcţia de Utilităţi Publice Bucureşti: „Anul acesta se vor face 12 tratamente, ceea ce înseamnă două tratamente pe luna. În plus, pentru a diminua cât mai mult perioada de activitate și pentru a crește eficiența tratamentelor, am dublat și numărul de echipamente.”

Începând cu luna mai şi până în octombrie, o dată la două săptămâni, în zona parcurilor, a lacurilor şi chiar în depozitele de anvelope din Bucureşti se vor face dezinsecţii. De două ori mai des ca anul trecut.

Magdalena Iuga, director executiv Direcţia de Utilităţi Publice Bucureşti: „Operatorul care va pune in aplicare planul de igienziare are în caietul de sarcini obligativitatea de a asigura substanțele necesare încât să combată atât țânțarul care transmite virusul West Nile, cât și țânțarul care transmite virusul Zika.”

Prof. dr. Alexandru Rafila, președintele Societății Române de Microbiologie: „Apa stagnează în aceste depozite de anvelope de exemplu și acolo e foarte greu să ajungi să lichidezi focarul sau zona în care țânțarii se multiplică tocmai pentru că sunt foarte multe anvelope, acccesul e mai greu, toate chestiile astea trebuie luate în considerare atunci când se decide dezinsecția într-o anumită zonă.”

Costurile le vom afla abia după încheierea procedurilor de achiziţie. Însă având în vedere că anul trecut Primăria Bucureşti a plătit pentru tratamentele de dezinsecţie 4 milioane 600 de mii de lei, anul acesta, nota de plată ar putea să fie chiar dublă. De ce este însă atât de important să ne ferim de virusul Zika?

Virusul Zika, o ameninţare pentru femeile însărcinate

Dr. Iosif Niculescu, medic obstetrică-ginecologie: „Problema majoră este reprezentată de contaminarea femeilor gravide cu posibile malformații ale copiilor nenăscuți încă, malformații intrauterine, pleacă de la clasica descriere de microcefalie, manifestările clinice sunt nu numai diverse, dar și foarte severe: de la paralizii până la orbire, până la modificări psihice majore.”

Potrivit statisticilor, riscul că o femeie sănătoasă să aducă pe lume un copil cu microcefalie este de 0,02%. În cazul în care mama este infectată cu virusul Zika, riscul crește de 50 de ori!

Prof. dr. Alexandru Rafila, președintele Societății Române de Microbiologie: „E un studiu recent științific care arată că circa 1% dintre femeile gravide care ar trece prin infecție ar putea să aibă probleme legate de apariția unui copil cu microcefalie.”

Infecţia cu Zika, inofensivă pentru adulţi

În ceea ce priveşte restul populaţiei, în 20% dintre cazuri boala se manifestă ca o viroză uşoară. Iar 80% dintre pacienţi nu prezintă niciun simptom.

Dr. Adrian Marinescu, medic primar boli infecțioase Institutul Matei Balș: „Nu există tratament strict pentru virus, categoric că nu există, vorbim de rezolvarea simptomatologiei, exact ca în viroză, tratăm cu terapie simptomatică.”

Cu toate astea, medicilor le-a fost cerut să raporteze orice caz de contaminare cu virusul Zika. Având în vedere că simptomele sunt uşoare, boala ar putea cu uşurinţă să treacă neobservată, atât de către pacienţi cât şi de medici.

Dr. Adrian Marinescu, medic primar boli infecțioase Institutul Matei Balș: „Sunt situații în care o confundăm cu o viroză, dacă nu ar fi mușcătura de țânțar, de multe ori seamână și de multe ori se rezolvă fără niciun fel de problemă.”

Infecţia cu virusul Zika ar putea ridica probleme în următoarele luni, spun medicii. Temperaturile ridicate sau circulaţia în şi din Brazilia cu ocazia Jocurilor Olimpice din acest an ar putea duce la apariţia primelor cazuri de infectare a unor români cu virusul Zika. Specialiştii ne sfătuiesc să ne ferim de înţepăturile de ţânţari şi să mergem la medic dacă ne confruntăm cu simptome de boală sau daca am călătorit într-o zonă de risc.

Dr. Cornelia Ceianu, biolog principal la Institutul Cantacuzino și conf. dr. Irina Codiţă, şef de departament la Institutul Cantacuzino oferă detalii despre prezența virusul Zika și țânțarului tigru în România.

Institutul Cantacuzino a descoperit anul trecut prezenta Aedes Ablopictus, a țânțarului tigru, în București într-un depozit de anvelope uzate, în septembrie 2012. La Conferința Anuală a Societății de Microbiologie din 2013 s-a vorbit despre acest țântar.

Din experiența altor țări, după prima semnalare a speciei, există o perioadă „silențioasă” de cca 3-5 ani, până când țânțarul devine puternic disconfortant.

Acest țânțar „atacă” afară, în timpul zilei, la umbră și zboară în general jos și înțeapă picioarele „victimelor”, înțepătura fiind foarte pruriginoasa.

Tanţarii sunt responsabili şi pentru răspândirea altor boli, cum ar fi meninginta West Nile sau Febra Galbenă. 

Ţânţarii, purtători de boli grave

Malaria este cea mai cunoscută boală tropicală din lume, transmisă oamenilor prin înţepătura de ţânţar. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, în anul 2013 aproape 200 de milioane de persoane au fost diagnosticate cu malarie, iar dintre aceştia peste jumătate de milion au decedat. Din păcate încă nu există un vaccin eficient împotriva acestei boli, iar medicaţia este mult prea scumpă, având în vedere că 90% dintre cei infectaţi trăiesc în zone sărace ale Africii. În anii 60 şi ţara noastră s-a confruntat cu mai multe cazuri de malarie, de aceea, autorităţile îi sfătuiesc pe oameni să ia măsuri de precauţie atunci cînd se pregătesc să călătorească în zonele tropicale şi subtropicale.

Ţânţarii mai pot transmite şi virusul West Nile. În anul 1996 ţara noastră s-a confruntat cu cea mai severă epidemie de de meningită West Nile din Europa, boală dată de acest virus. Oficial s-au înregistrat atunci peste 300 de cazuri. Virusul este transmis în special păsărilor, însă poate îmbolnăvi şi oamenii. Pentru ca infecţia să se răspândească la om este suficientă o singură înţepătură a unui ţânţar deja infectat. În final, sistemul nervos al pacientului va avea de suferit. Se inflamează mai exact meningele, învelişul creierului. Dacă primeşte tratament în timp util, persoana infectată nu va rămâne cu niciun fel de sechele. În caz contrar se poate ajunge chiar la deces. Cei mai vulnerabili sunt batrânii.

Tot prin înţepăturile de ţânţari se transmite şi febra galbenă. Chiar în această perioadă, Angola se confruntă cu o epidemie. Potrivit medicilor această afecţiune are o mortalitate extrem de ridicată: 8 dintr-o sută de persoane infectate pot deceda. Însă, spre deosebire de meningita West Nile şi de febra Zika, pentru febra galbenă există vaccin. Cu toate astea, potrivit statisticilor, febra galbenă provoacă anual aproximativ 30.000 de decese.

Diferite specii de ţânţari mai pot transmite febra Dengue sau encefalitele virale.

Cum ne putem proteja de înțepăturile țânțarilor puteți afla din video de mai jos de la dr. Cornelia Ceianu, biolog principal la Institutul Cantacuzino și conf. dr. Irina Codiţă, şef de departament la Institutul Cantacuzino.