Seringile gratuite, o raritate. Numărul infecțiilor cu HIV și hepatită a explodat în rândul toxicomanilor
„Șapte ani - heroină, patru ani – legale”, spune o tânără de 24 de ani despre rețeta care i-a distrus viața. Este măcinată de SIDA şi de hepatita B. S-a îmbolnvit după ce a început să îşi injecteze substanţe cu efect psihotrop şi a împărţit aceeaşi seringă cu zeci de persoane. Este comportamentul standard pentru cei în sevraj.
„Atâta timp cât ai drogul și nu ai seringa, vei folosi o seringă în comun sau vei lua una de pe jos”, spune Ionuţ, fost consumator de droguri.
„Este foarte grav din cauza modalității de consum şi a frecvenţei injectării, care poate să ajungă la 10- 15 injectări pe zi”, avertizează medicul Bogdan Gheorghe, de la Agenţia Naţională Antidrog.
Doar două organizaţii neguvernamentale se ocupă acum în Bucureşti de asigurarea seringilor pentru consumatorii de droguri.
Ministerul Sănătăţii a dat uneia dintre ele 130.000 de seringi pentru cei peste 10.000de tineri care se injectează. Stocul s-a terminat în două săptămâni. Guvernele ţărilor din Uniunea Europeană dau tot mai multe seringi dependenţilor. Fac un calcul din care ar trebui să înveţe şi România.
Medicamentele pentru fiecare bolnav de HIV pornesc de la 6.000 de euro anual, iar asigurarea seringilor ar fi doar 400 de euro pentru fiecare pacient.
Singurul proiect de schimb de seringi din ţara noastră e finanţat în mare parte de Guvernul Norvegiei. Banii sunt, deocamdată, doar pe hârtie.
„Suntem în proces de obţinere a finanţării. Este vorba de o suma de 338.000 de euro pe o perioadă de doi ani”, afirmă Cristina Fierbinţeanu coordonator Asociaţia ARAS.
Grav este că, în lipsa seringilor, toţi bolnavii de HIV şi hepatită pot transmite viruşii mai departe.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
