Sari la conținut

Cum a ajuns în Bihor braţul drept (mumificat) al Sfântului Ștefan, fondatorul statului maghiar

Bazilica Sf. Ştefan, din centrul Budapestei, este loc de reculegere pentru maghiari şi un loc frecventat zilnic de mii de turişti. Această biserică reprezintă un punct deosebit de important pentru religia catolică, dar şi pentru istoria Ungariei.

Bazilica Sf. Ştefan este una dintre piesele importante de arhitectură din Budapesta. De fapt, mare parte din centrul capitalei Ungariei s-a construit în secolul al XIX-lea. Numele impunătorului monument a fost dat în 1897, în cinstea regelui care a fondat statul maghiar şi care a adus creştinismul în ţară.

„Arhitectural este poate cea mai frumoasă şi mai bogat ornamentată biserică în stil neorenascentist din Ungaria, construită între 1851-1905, cu contribuţia celor mai valoroşi arhitecţi şi artişti maghiari de la acea vreme. Pe lângă funcţia principală, cea bisericească, are şi un rol de galerie naţională de artă. Dacă ne uităm pe faţadă, putem citi vorbele lui Isus Hristos: Ego sum via, veritas et vita, adică Eu sunt calea, adevărul şi viaţa. La intrare vedem mozaicul în semicerc realizat de Than Mor, Isus aşezat pe nori cheamă înauntru cu braţe deschise pe trecători”, explică Zsuzsanna Imreh, ghid la bazilica Sf. Ștefan din Budapesta.

În 1931 a primit rangul de Basilica Minor de la Sf. Scaun şi un nou rang în 1993, când Papa Ioan Paul al II-lea a ridicat edificiul la rangul de bazilică.

Bazilica a fost construită în stil neorenascentist şi ornamentele sunt în acest stil, cu rădăcini italiene. De aceea, interiorul cupolei principale este decorat cu mozaic de Veneţia, realizat pe baza schiţelor pictorului maghiar Karoly Lotz, şi reprezintă sferele astrale. Era important ca o asemenea construcţie monumentală să fie decorată cu mozaic, şi nu cu frescă, pentru că rezistă mult mai mult în timp. Din păcate, nu a putut rezista atât cât s-a preconizat, pentru că în al Doilea Război Mondial biserica a fost lovită de mai multe bombe”, arată Zsuzsanna Imreh.

Bazilica este un important reper religios. Aici se află rămăşiţele regelui fondator Sfântul Ştefan, mai exact braţulul său drept mumificat.

Regele Ştefan a murit pe 15 august 1038 şi a fost sfinţit în 1083. În acel an a fost deschis sicriul lui şi îi lipsea deja braţul drept. A început o investigaţie, iar bănuiala s-a îndreptat spre paznicul trezoreriei, el ar fi dus braţul pe moşia lui din Bihor. Nu departe de Oradea există localitatea Szentjobb (Sâniob) şi acolo a fost ascuns braţul. Acolo a cerut regele Laszlo să fie construită o mănăstire în cinstea Sfintei Drepte”, povestește Adorjan Juhasz, ghid la Bazilica Sfântul Ștefan.

În vremurile tulburi ale Evului Mediu, Sfânta Dreaptă, adică braţul mumificat al celui devenit Sf. Ştefan, a fost dusă în diferite localităţi din vestul Europei, până a ajuns în Italia, la Ragusa.

A rămas la Raguza până în 1771 într-o biserică dominicană când, cu ajutorul Mariei Tereza, s-a reuşit readucerea Sfintei Drepte în Ungaria. A fost depusă în cetatea din Buda în capela regală, unde a fost păstrată până în 1945, la terminarea războiului. Atunci a fost dusă, împreună cu simbolurile de încoronare, în Vest. Coroana şi simbolurile de încoronare au fost duse în SUA, iar Sfânta Dreaptă la Salzburg. De acolo cardinalul, la ordinul Papei, a reîntors Sfânta Dreaptă la Budapesta. În starea actuală, aşa cum arată şi astăzi, o putem vedea din 1987, într-o casetă de sticlă.  În 1989 au început procesiunile Sfintei Drepte, au reînceput de fapt, pentru că fuseseră întrerupte în 1947”, precizează ghidul.

Aşadar, dacă vizitați Budapesta, nu ratați Bazilica Sfântul Ștefan!