Sari la conținut

Ce limbă știa că vorbește Ștefan cel Mare?

Trebuie să facem distincția între etnie și națiune, spune Lucian Boia. Sigur că moldovenii și muntenii vorbesc aceeași limbă, aparțin aceleiași etnii, însă din punct de vedere național, trebuie să ajungem în faza formării națiunii române pentru a vorbi despre o națiune românească. Asta se petrece în principal în secolul al XIX-lea, a explicat istoricul la Digi24.

El a dat și un exemplu actual: Republica Moldova. „Celor din Republica Moldova cum să le spunem? Moldoveni, români? Ei își spun moldoveni mai curând decât români. Sunt români în același timp, fiindcă vorbesc românește, aparțin ansamblului acesta românesc, însă din punctul de vedere al construcției naționale, al construcției politice, în orice caz, reprezintă o entitate distinctă față de România”, consideră Lucian Boia.

În fapt este că moldovenii își spun, dacă luăm textele de pe la 1850-1860, din perioada Unirii chiar, moldovenii își spun moldoveni. Ștefan cel Mare e moldovean. Dacă i-am fi spus lui Ștefan cel Mare că e un român, n-ar fi înțeles ce-i spunem”, susține Lucian Boia.

Ce limbă știa că vorbește Ștefan cel Mare? Moldovenește, răspunde Lucian Boia. „Sigur că era aceeași limbă sau aproape aceeași limbă cu cea care se vorbea în Muntenia. Etnia, a cărei marcă distinctivă este limba, e ceva dat, e ceva natural, pe când națiunea este construită, e o construcție ideologică, o construcție politică. Poți să vorbești o anume limbă, să aparții la origine aceleiași etnii, dar să te desparți în momentul construcției națiunii”, a explicat Lucian Boia.

E situația între Germania și Austria, a exemplificat istoricul. „Austriecii vorbesc germana, au aparținut atâta vreme aceluiași imperiu german în Evul Mediu, la începutul epocii moderne. La un moment dat, într-un anume context istoric, s-a petrecut separarea. Există o națiune austriacă, există o națiune germană. Putea tot așa - doar că lucrurile s-au întâmplat altfel - putea foarte bine și la noi ca istoria să meargă în sensul acesta, să se constituie o națiune moldovenească distinctivă de națiunea muntenească sau română, cum vrem să-i spunem. Lucrurile nu s-au petrecut așa”, a spus Lucian Boia.

În opinia sa, lucrurile s-au petrecut așa sau sunt pe cale să se petreacă în Republica Moldova. „Moldova noastră e parte constitutivă a națiunii române și a statului național român în aceeași măsură cu Muntenia și cu celelalte provincii care aparțin României”, a conchis istoricul.