Sari la conținut

DIGICULT. Fața nevăzută a vălului islamic

A provocat controverse, a stat la baza unor legi care l-au interzis, i s-a dat foc în pieţe publice sau, dimpotrivă, a fost purtat cu mândrie, ca semn al identităţii culturale şi religioase: vălul islamic. Ca urmare a atentatelor teroriste care au îngrozit Europa şi a numărului mare de emigranţi, portul tradiţional musulman a stârnit polemici şi a declanşat prejudecăţi nu doar la nivelul politicienilor, ci şi în rândul cetăţenilor.

Recent, în Uniunea Europeană, unde trăiesc peste 20 de milioane de musulmani, acest petic de mătase a dus la ciocnirea culturilor.

SIMONA CORLAN IOAN, doctor în istorie: „Când ne-am întâlnit în lumea europeană cu femeile învăluite, fie că au stârnit dorul de exotism, de spaţiile necunoscute, dorul de descoperire a lumilor necunoscute, fie că au stârnit teama”.

Ce spune, însă, Coranul despre purtarea vălului islamic? Ce simbolizează, de fapt? Cum se integrează acest simbol în societăţile occidentale?

Coran, Sura 33, Versetul 59, cunoscut şi sub numele de "Versetul Vălului" pentru femei: „O, Profetule! Spune soaţelor tale şi copilelor tale şi femeilor dreptcredincioşilor să se învelească în jilbaburile lor, căci astfel vor fi mai bine distinse să fie cunoscute şi să nu li se pricinuiască necazuri!".

Potrivit notei de subsol din Coran, „jilbabul este un veşmânt cu care se acoperă întreg corpul, cu excepţia palmelor şi a feţei”.

În Cartea Sfântă, acoperirea totală a femeii şi interdicţia de a-i vedea chipul sunt menţionate doar în cazul soţiilor Profetului Mahomed, întemeietorul Islamului: „Iar dacă le rugaţi pe ele pentru un lucru, atunci rugaţi-le de după o perdea. Aceasta este mai curat pentru inimile voastre şi pentru inimile lor." (Sura Al-Ahzab, versetul 53)

GABRIELA, coordonator proiecte Centrul Islamul Azi: „Soţiile Profetului, pentru că erau privite foarte insistent şi exista acea curiozitate în jurul lor, li s-a spus lor, doar lor, să-şi acopere feţele. Versetele din Coran sunt foarte clare când vine vorba de veşmintele femeii. Şi de aceea eu ştiu că nu este obligatoriu să-mi acopăr faţa. Dar ştiu că este obligatoriu, pentru mine, să-mi acopăr corpul.

Gabriela are 32 de ani. Lucrează la editura Centrului cultural „Islamul Azi din Bucureşti, instituţie care promovează interesele comunităţii arabe musulmane. S-a convertit la religia islamică în urmă cu zece ani, când era studentă a Facultăţii de Istorie din Craiova, unde Islamul a fost materie de studiu. Atunci a decis să poarte hijab, adică voalul sub care femeile îşi acoperă părul şi pieptul.

GABRIELA, coordonator proiecte Centrul Islamul Azi: „Este clar, este o legătură între mine şi Dumnezeu mai mult decât o legătură între mine şi ceilalţi oameni. Pentru că eu sincer nu aş purta batic dacă nu m-aş gândi la respectul lui Dumnezeu. Adică eu, pentru soţul meu nu m-aş îmbrăca în fiecare zi cu un batic. Dar eu îl port, l-am purtat înainte de soţul meu şi-l port în continuare de dragul lui Dumnezeu”.

SEBHALLAH EL-RHAZI, profesor Universitatea Mohammed V, Rabat, Maroc: „De fapt, eu cred că totul are legătură cu libertatea femeii, libertatea de a dispune de corpul său cum vrea. Dacă vrea să poartă vălul, foarte bine, să îl poarte. Dacă nu vrea, are tot dreptul din lume să nu-l poarte. Asta nu înseamnă că o vom acuza că nu este o bună musulmană”.

GABRIELA, coordonator proiecte Centrul Islamul Azi: „Foarte puţine persoane care afirmă că femeia musulmană este asuprită au vorbit vreodată direct cu o femeie musulmană să o întrebe „dar tu ce părere ai?”.

Gabriela este căsătorită cu un bărbat din Yemen, una dintre cele mai conservatoare ţări musulmane, în ceea ce priveşte portul şi conduita femeilor.

GABRIELA, coordonator proiecte Centrul Islamul Azi: „Islamul şi majoritatea şcolilor islamice consideră hijabul obligatoriu. Şi apoi intervin diferenţele date de cultură, date de societate, de evoluţia locului respectiv”.

Dezbateri aprinse

Gradul de libertate a femeii în ceea ce priveşte acoperirea trupului a dat naştere la dezbateri aprinse chiar şi în rândul societăţilor musulmane, nu doar în spaţiul european.

SIMONA CORLAN IOAN, doctor în istorie: „În ţările de rit islamic wahhabit, o să găsiţi burka, o să găsiţi femeile îmbrăcate în negru, o să vedeţi faţa acoperită. În ţările din Maghreb, femeile după o anumită vârstă, după 50 de ani, 60 de ani, când devin bunici, când îmbătrânesc, îşi acoperă faţa, îşi acoperă părul, nu trebuie să se vadă părul. În ţările, însă, islamice, Arabia Saudită, ţările islamice Islamul radical, nu se pune problema dacă vrei sau nu să porţi voal. Acolo a purta voal este obligatoriu. Eşti sau nu o femeie de confesiune islamică musulmană. Nu porţi voal, nu eşti. Şi eşti rejetată de societate”.

SEBHALLAH EL-RHAZI, profesor Universitatea Mohammed V, Rabat, Maroc: „Sunt confuzii mari legate de felul în care interpretăm subiectele legate de Islam. Fiecare îl interpretează cum vrea. Iar asta este de fapt cea mai gravă problemă. Să interpretăm Islamul în manieră strict radicală este periculos”.

Cel mai strict port tradiţional musulman este burka. Femeia este acoperită complet, cu o plasă în dreptul ochilor. Burka este specifică în Afghanistan şi impusă de grupurile de rit islamic wahhabit, adică ultraconservatori. Este literă de lege pentru femeile care cad în mâinile grupărilor teroriste ISIS, Al Qaeda şi Boko Haram.

SIMONA CORLAN IOAN, doctor în istorie: „Ce face Boko Haram acum este un semn al acestei nebunii radicale. Le obligă pe aceste femei să se învăluiască, să poarte hainele negre. Le interzice să asculte muzica, muzica şi dansul fac parte din identitatea culturală a Africii sud-sahariene. 00:11:28 Timbuktu, nordul Mali-ului care a intrat sub stăpânirea ISIS şi care a fost eliberat prin intervenţia franceză din 2012. Acolo, în momentul în care a venit ISIS, toate femeile au fost obligate să poarte văl şi burka. Asta pentru ele a fost îngrozitor, era de neimaginat, de neacceptat, inclusiv mănuşi, să-şi acopere mâinile”.

Niqabul, un alt văl islamic, este asemănător cu burka, însă lasă la vedere ochii. Este obligatoriu în ţările conservatoare, în special în Arabia Saudită, unde femeile sunt private de multe drepturi civile.

SIMONA CORLAN IOAN, doctor în istorie: „Femeia nu are voie să conducă, femeia nu are voie să iasă singură pe stradă, femeia nu are voie să iasă din ţară decât însoţită, ea nu are paşaport. Acolo, a purta voalul face parte...e obligatoriu. Pentru că dacă nu porţi voalul înseamnă că nu eşti musulmană. Şi dacă nu eşti musulmană, n-ai ce căuta acolo”.

Chadorul este voalul care acoperă capul şi corpul şi este purtat de femeile musulmane din Iran, Irak şi Pakistan. Hijabul este cea mai răspândită formă a vălului Islamic şi singurul menţionat în Coran ca fiind obligatoriu pentru femei.

SIMONA CORLAN IOAN, doctor în istorie: „Vălul este doar un simbol într-o construcţie. Este partea care se vede, vizibilă, dintr-o construcţie politică şi socială. Care te duce pe urmă mai jos, intri în structurile familiei, în drepturile femeii, în drepturile de proprietate, deci este numai o parte care se vede. Atât. Un pretext. Un pretext care a fost folosit de foarte multe ori şi politic”.

Simona Corlan-Ioan este profesor doctor la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. A fost acreditată ca ambasador al României în nouă state africane în care religia islamică este dominantă.

În urma experienţei acumulate în ţările din Maghreb şi Africa Sud-Sahariană, doctorul în istorie a conştientizat că Islamul nu este doar o religie, ci şi un mod de viaţă, o cultură în adevăratul sens al cuvântului. Vălul specific femeilor reprezintă, din acest punct de vedere, un puternic simbol al identităţii.

Un exemplu, în acest sens, îl constituie Algeria, fostă colonie franceză între anii 1830 şi 1962.

SIMONA CORLAN IOAN, doctor în istorie: „Algerienii au devenit cetăţeni francezi. Deci, prin Constituţie, ei ar fi trebuit să aibă drept de vot, să voteze în Parlament aşa cum votează şi ceilalţi cetăţeni francezi. Numai că lucrul ăsta nu s-a întâmplat. Iar minoritatea europeană a spus veţi vota atunci când veţi accepta ca femeile voastre să nu mai poarte voal. Ce era de fapt în spatele acestei declaraţii? Veţi vota în momentul în care veţi accepta să vă schimbaţi modul de viaţă, să vă schimbaţi regulile de căsătorie, să vă schimbaţi regulile de proprietate, să schimbaţi condiţia femeii”.

Intenţia puterii coloniale franceze de a scoate vălul în afara societăţii algeriene a stârnit revolta femeilor.

SIMONA CORLAN IOAN, doctor în istorie: „În 1958, a avut loc o revoltă în Alger, au ieşit în Piaţa publică 12 tinere care şi-au luat voalul de pe cap şi i-au dat foc în Piaţa centrală din Alger. Ele au fost înconjurate şi protejate de soldaţii algerieni şi fotografiate. A început o adevărată mişcare atunci: Islam egal împreună,colonialism Franţa, Islam, Luptăm împotriva Franţei”.

O parte a identității

În prezent, pentru femeile musulmane care trăiesc în Europa de Vest, portul tradiţional a rămas o parte importantă a identităţii lor religioase şi culturale.

SIMONA CORLAN IOAN, doctor în istorie: „Cred că este o formă de identitate în Occident. Şi lor le este teamă de Occident. Există o teamă de celălalt. Şi Occidentul este celălalt. Şi lor le este teamă de lumea asta în care au intrat. Şi nouă ne este teamă când vedem pe stradă pe altcineva care nu ne seamănă, nu are valorile noastre, nu împărtăşeşte valorile noastre. Şi nouă ne e teamă la un moment dat, privindu-le că la un moment dat s-ar putea să ne pierdem propriile noastre drepturi”.

Atentatele teroriste din ultimii ani, care au şocat Europa, şi valul de emigranţi au transformat această vestimentaţie tradiţională în subiect de controversă şi au amplificat activitatea grupărilor naţionaliste şi xenofobe.

GABRIELA, coordonator proiecte Centrul Islamul Azi: „Este foarte uşor de înţeles de ce unii politicieni ar vrea să marşeze pe această idee a naţionalismului. Pentru că el prinde. În acest moment, în contextul internaţional, extremismul prinde în toate ţările. Vedem cât de mare succes are Trump în SUA, în Franţa partidele de extremă dreaptă sunt pe val. În Anglia, Brexitul a mers pe acest naţionalism”.

În ultimii ani, zeci de state europene au interzis burka şi niqabul în spaţiile publice. În Franţa, Burkini, costumul de baie specific femeilor musulmane, a iscat un scandal de proporţii.

Autorităţile din Cannes, staţiunea de lux de la Marea Mediterană, au interzis purtarea pe plajă a costumului de baie musulman. Şi tot în Hexagon, în oraşul Nisa, poliţiştii au obligat o femeie să se dezbrace de burkini.

GABRIELA, coordonator proiecte Centrul Islamul Azi: „Cred că această isterie care s-a iscat în jurul acelui costum de baie numit burkini este oarecum artificial şi ţine de dublu standard. Pentru că aceeaşi persoană care ar purta un costum de latex pentru scafandru îşi acoperă fix aceleaşi părţi şi fix în acelaşi mod”.

SIMONA CORLAN IOAN, doctor în istorie: „Nu cred că este vorba despre o ură faţă de Islam. Este de fapt o încercare de a salva laicitatea. Pentru că în fond, ce se întâmplă în Franţa şi toată discuţia asta din Franţa, burka, voal, au voie sau nu în Universităţi cu voaluri? De fapt este o problemă între stat şi religie. Dacă rămân şcolile, universităţile laice sau nu. Dacă le acceptăm învăluite pe tinerele studente înseamnă că trebuie să acceptăm şi prezenţa icoanei în sălile de curs, nu?”.

SEBHALLAH EL-RHAZI, profesor Universitatea Mohammed V, Rabat, Maroc: „În lumea islamică, nimic nu o obligă pe femeie să poarte văl. Dar dacă ea alege dintr-un motiv sau altul să îl poarte, din convingere, este liberă să o facă. Doar că, vedeţi dumneavoastră, libertatea unui cetăţean încetează acolo unde încep libertăţile celorlalţi cetăţeni”.

Frica de terorism, teama că portul tradiţional islamic este un pretext pentru a ascunde explozibil şi armament, necunoaşterea exactă a valorilor culturale musulmane au transformat Europa într-un spaţiu al nesiguranţei şi al prejudecăţilor.

SIMONA CORLAN IOAN, doctor în istorie: „Trebuie să găsim elementele care să ne apropie, să ne apropie unii de alţii, să nu încercăm să schimbăm aceste comunităţi pentru că nu vom putea niciodată. Un copil când se naşte, se naşte cu religia islamică. El nu poate renunţa la asta. Iar religie nu înseamnă numai Coranul. Înseamnă tot ce s-a construit plecând de la Coran. Înseamnă sistemul politic, în primul rând sistemul social, sistemul familial. El trăieşte de când vine pe lume într-o anumită familie cu regulile ei. Deci noi dacă vom încerca să schimbăm aceste reguli, întâlnirea este sortită eşecului”.

În luna septembrie, Bulgaria, ţară în care aproape 8% din populaţie este musulmană, a interzis burka, semn că măsurile de interdicţie din Occident se extind şi spre ţările din estul Europei.

Trăim vremuri în care respectul pentru semeni trece, mai întâi, prin filtrul religiei şi apoi al raţiunii. Din cauza radicalilor islamişti sunt stigmatizaţi milioane de cetăţeni musulmani, pentru care vălul islamic reprezintă un simbol al identităţii. Uităm însă că, de cele mai multe ori, nu burka îl face pe om.