Sari la conținut

Pastila de limbă. Calchierea din engleză și posesivul forţat

Influenţa limbii engleze asupra românei vizează două aspecte: cel lexical şi cel frazeologic. Şi chiar dacă e limpede că va trebui să vorbim cândva şi despre importul agresiv de cuvinte din engleză, deocamdată vă propun să ne limităm la palierul frazeologic.

Odată ajunşi pe acest palier, vom observa, fără îndoială, că limba română este, de aproape trei decenii, victima fără apărare a calchierilor din engleză. Prin calchiere sau calc se înţelege „atribuirea de sensuri noi, după model străin, unor cuvinte existente în limbă sau formularea unor enunţuri care sună nefiresc, fiindcă preiau schema de compunere şi topica unei limbi (în speţă, engleza), folosind însă cuvinte din altă limbă (în speţă, româna)”. La auzul sau la vederea unei calchieri, ai de cele mai multe ori impresia unui enunţ căznit şi nefiresc.

Una dintre expresiile de pe podiumul calchierilor este expresia „a face sens”, care traduce literal (şi idiot) expresia engleză „to make sense”. Bineînţeles, forma corectă a expresiei la infinitiv este „a avea sens”, pe când „a face sens” este o stupizenie. E ca şi cum am traduce „to have sex”, tot literal, prin „a avea sex”, când varianta corectă este „a face sex”. E ca şi cum am traduce „to take a shower”, tot literal, prin „a lua un duş”, când varianta corectă este „a face duş” sau „a face un duş”. E ca şi cum am traduce „to take a course in French”, tot literal, prin „a lua un curs de franceză”, când varianta corectă este „a urma un curs de franceză”, „a face un curs de franceză” sau „a se înscrie la un curs de franceză”.

Există, desigur, şi alte expresii calchiate din engleză şi care n-ar avea ce să caute în frazeologia limbii române. Iată câteva: „Nu vrei să te duci acolo” (variantă greşită) pentru englezescul „You don't want to go there”, când varianta corectă este „Nu e bine (nu e recomandat) să te duci acolo”. La fel, enunţul „Nu vrei să ştii” (variantă incorectă) pentru englezescul „You don't want to know”, când varianta corectă este „Mai bine să nu ştii”. La fel, enunţul „Helen e fericită cu frigiderul ei” (variantă incorectă) pentru englezescul „Helen is happy with her fridge”, când varianta corectă este „Helen e mulţumită de frigiderul ei”. La fel, „Eram inconfortabil cu Andrew” (variantă greşită) pentru englezescul „I was uncomfortable with Andrew”, când varianta corectă este „Eram stânjenit/stânjenită în prezenţa lui Andrew” sau „Nu mă simţeam în largul meu în prezenţa lui Andrew”.

O altă influenţă negativă pe care o are limba engleză asupra limbii române se găseşte în folosirea formei întregi a adjectivului posesiv, în enunţuri care sună nu neapărat greşit, ci forţat. Astfel, cei care circulă cu metroul bucureştean au prilejul să audă vocea unei doamne care face periodic următorul anunţ: „Stimaţi călători, în timpul călătoriei cu metroul sunteţi rugaţi să ţineţi sub supraveghere bagajele dumneavoastră”. Într-o limbă română firească, „dumneavoastră” s-ar cuveni să dispară, înlocuit de un „vă” plasat între particula de conjunctiv „să” şi verbul „ţineţi”. Noul enunţ, în varianta lui onestă, ar fi „Stimaţi călători, în timpul călătoriei cu metroul sunteţi rugaţi să VĂ ţineţi sub supraveghere bagajele”.

Într-un film pe care l-am văzut recent, traducătoarea a comis la un moment dat aceeaşi abatere de la firescul limbii traducând „Be ready to receive your punishment” prin „Fii gata să primeşti pedeapsa ta” în loc de „Fii gata să-ŢI primeşti pedeapsa”, cum ar fi fost normal. Ceva asemănător se întâmplă cu o carte apărută cu puţin timp în urmă şi intitulată, în traducere, „Încetează cu minciunile tale”, deşi probabil că varianta preferabilă ar fi fost „Încetează cu minciunile”. „Tale” era un cuvânt subînţeles, pe care nu era cazul să-l vedem folosit, fiindcă n-am fi putut spune „Încetează cu minciunile mele” sau „Încetează cu minciunile lui”. În fine, un mall deschis cu mai puţin de un an în urmă are parte de o campanie de marketing al cărei enunţ principal este: „Găseşte destinaţia ta de vacanţă în mijlocul naturii”. Trecând peste faptul că „mijlocul naturii” înseamnă în realitate un bulevard cu trafic intens şi o linie de tramvai redată în folosinţă, mă gândesc că ar fi fost totuşi mai bine ca autorii enunţului să opteze pentru forma „Găseşte-ŢI destinaţia de vacanţă în mijlocul naturii”.

Fără să fie o greşeală gravă, această cramponare de forma plină a adjectivului posesiv marchează o influenţă câtuşi de puţin benefică a limbii engleze.