Sari la conținut

PASTILA DE LIMBĂ. Când spunem „compánie” și când „companíe”

În acelaşi timp, accentul este semnul grafic care indică accentuarea unei silabe. În Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, acest semn grafic constă în sublinierea vocalei din silaba pe care se pune accentul. Prin urmare, ori de câte ori aveţi dubii cu privire la accentuarea corectă, dicţionarul e gata să vă ajute.

O situaţie interesantă apare când schimbarea de accent atrage fie o schimbare de categorie gramaticală, fie o schimbare de sens. Spre deosebire de cuvintele enumerate mai devreme, unde se schimba doar accentul, aici avem de-a face cu transformări mai importante, care ţin uneori de încărcătura semantică, de semnificaţia cuvântului.

Să luăm, de pildă, cuvântul „diréctor” şi să constatăm că el se poate pronunţa şi „directór”, numai că asta implică trecerea din categoria substantivelor în cea a adjectivelor.

Exemple:

Noul diréctor al şcolii a anunţat câteva măsuri disciplinare care i-au speriat pe elevi.

Dar: Consiliul directór se va întruni mâine pentru a discuta despre venituri şi cheltuieli.

Ceva asemănător (trecerea de la substantiv la adjectiv) se produce şi în cazul dubletului „coréctor / corectór”. Exemple:

Laurenţiu a vrut să ştie dacă nu s-a eliberat vreun post de coréctor.

Dar: Am folosit lichid corectór şi am şters ce fusese scris greşit.

La fel de interesant este cazul dubletului „compánie /companíe”, unde categoria gramaticală rămâne neschimbată (ambele cuvinte sunt substantive), dar avem de-a face cu modificarea sensului. Astfel, „compánia" este definită drept „o subunitate militară mai mare decât plutonul şi mai mică decât batalionul", pe când „companía" este „o asociere de persoane fizice şi juridice, constituite în societăţi comerciale, în vederea efectuării unor acte de comerţ". În acelaşi timp, „companíe" are sensul de „însoţire", „tovărăşie" sau chiar „anturaj". Exemple:

„Compánia a treia a făcut instrucţie tactică până seara târziu”.

Dar: „Pentru reclamele de acest tip, vă rugăm să luaţi legătura cu un reprezentant al companíei."

Şi: „Sper că te-ai simţit bine în companía fratelui meu mai mic".

În fine, trebuie amintite şi schimbările de accent care mută anumite verbe (a abdica, a reflecta, a inunda, a repeta, a emana, a degaja, a instiga) dintr-un timp verbal în altul. Mai precis, de la prezent la perfectul simplu. Exemple:

Se degajă un miros ciudat, nu ţi se pare?

Dar: Portarul degajă mingea în terenul advers.

Sau: Viorel ne instigă la tot felul de lucruri dubioase, dar: Căpetenia îşi instigă supuşii la violenţă.

Sau: La fiecare ploaie zdravănă, Mureşul inundă mii de case, dar: Alaltăieri, apa inundă gospodăria vecinilor.