Sari la conținut

PASTILA DE LIMBĂ. Scăpări uşor de îndreptat

Am vorbit şi cu alte prilejuri despre scăpările din cauza cărora exprimarea noastră nu e întotdeauna la nivelul optim. Cum însă n-am reuşit să le discutăm pe toate în una sau două emisiuni, e momentul să ne ocupăm de câteva, spune Radu Paraschivescu.

Să luăm, pentru început, formula „de ca şi cum”, auzită din ce în ce mai des în diverse emisiuni TV. Şi să spunem din capul locului că este o formulă greşită. „De ca şi cum” e de fapt un produs de sinteză obţinut după o reţetă prost alcătuită. În acest produs, „de” din locuţiunea conjuncţională „de parcă” este plasat în faţa unei alte locuţiuni conjuncţionale: „ca şi cum”. Greşeala e evidentă, iar „de ca şi cum” nu are ce să caute într-o vorbire îngrijită. Putem alege între variantele „de parcă” şi „ca şi cum”, care au acelaşi sens şi care pot face schimb de locuri ca în următoarele exemple:

„Mihai învaţă de parcă toată viaţa lui ar depinde de acest examen” (variantă corectă).

Sau:

„Mihai învaţă ca şi cum toată viaţa lui ar depinde de acest examen” (din nou, variantă corectă).

În schimb, enunţul „Mihai învaţă de ca şi cum toată viaţa lui ar depinde de acest examen” este greşit.

O situaţie asemănătoare se constată când îi auzim pe unii vorbitori folosind formula greşită „ca drept dovadă". Avem de-a face în acest caz exact cu tipul de eroare constatat mai devreme, la „de ca şi cum”. Acum „ca” din formula „ca dovadă” este plasat fără rost şi fără temei înaintea lui „drept dovadă”, iar rezultatul - „ca drept dovadă” - este incorect. Şi în această situaţie ne rămâne să alegem între „ca dovadă” şi „drept dovadă”, ambele însemnând acelaşi lucru şi putând fi folosite la fel de bine. Iată şi exemplele de rigoare:

„Ai noştri au jucat mai bine decât joacă de obicei. Ca dovadă, ei au bătut la scor” (variantă corectă).

Sau:

„Ai noştri au jucat mai bine decât joacă de obicei. Drept dovadă, ei au bătut la scor” (din nou, variantă corectă).

În schimb, enunţul „Ai noştri au jucat mai bine decât joacă de obicei. Ca drept dovadă, ei au bătut la scor” este incorect, din cauza formulei „ca drept dovadă”.

O a treia scăpare, caraghioasă de-a binelea, este expresia „pentru că de ce”, care îl înlocuieşte, fără acte în regulă, pe „de ce” în anumite situaţii în care avem de dat o explicaţie. Unii oameni politici şi din lumea sportului abuzează de această formulă, fără să-şi dea seama de ridicolul situaţiei. Patronul unei echipe de fotbal are un veritabil cult al acestei expresii caraghioase, la care nu renunţă nici în ruptul capului. Iată un exemplu: „Prefer să iau campionatul decât Cupa. Pentru că de ce? Fiindcă aşa câştig mai mulţi bani”. Varianta corectă şi la mintea cocoşului ar trebui să fie: „Prefer să iau campionatul decât Cupa. De ce? Fiindcă aşa câştig mai mulţi bani”.

Până şi banala expresie „în niciun caz” suportă intervenţii nedorite din partea anumitor vorbitori, care ajung s-o folosească în varianta nevaccinată gramatical „nici într-un caz”. Dan Teodorescu şi trupa Taxi au satirizat această eroare într-o piesă în care accentul cădea pe folosirea aberantă a lui „ca şi” în loc de „ca”. Îi felicit şi mă rezum să vă rog ca în niciun caz să nu spuneţi „nici într-un caz”. O fac aducând, fireşte, în sprijin cuvenitele exemple:

„Partidul nostru nu se va alia în niciun caz cu această formaţiune politică” (variantă corectă), respectiv „Partidul nostru nu se va alia nici într-un caz cu această formaţiune politică” (variantă greşită).

În fine, să observăm că adverbul „numaidecât”, cu sensul de „imediat” sau „fără întârziere”, se scrie numai şi numai împreunat. E interesant că „numai" şi „decât” pot fi sinonime în anumite enunţuri de tipul „L-am găsit acasă numai pe Dorin” şi „Nu l-am găsit acasă decât pe Dorin”. Când însă avem de-a face cu adverbul „numaidecât”, e bine să ştim că el se scrie într-un cuvânt. Exemple:

„Vodă şi-a chemat numaidecât boierii să ţină sfat” (variantă corectă), dar „Vodă şi-a chemat numai decât boierii să ţină sfat” (variantă greşită).