Scandalul restaurării Bojdeucii lui Creangă. Directorul Culturii din Iași: Nu este jacuzzi. S-au făcut poze deformate

Data actualizării: Data publicării:
iasi bojdeuca
Bojdeuca lui Ion Creangă din dealul Țicăului. FOTO: Costel Alexe

Scandalul restaurării Bojdeucii lui Creangă a ajuns în Parlament. Comisia de Cultură a Camerei Deputaților a discutat cu directorul Direcției Județene de Cultură din Iași, Bobi Apăvăloaei, despre reabilitarea Bojdeucii. Șeful culturii ieșene le-a spus ironic aleșilor că se bucură că a existat acest scandal, pentru că acum inaugurarea obiectivelor recondiționate este "țiplă". Tot sarcastic, acesta a mai precizat că nu au existat elemente introduse abuziv în restaurarea clădirii, explicând că este greu "să eliminăm betonul dintr-o clădire", deoarece "încă nu stăpânim metoda". În ceea ce privește speculațiile potrivit cărora în fața Bojdeucii ar fi fost amenajat un jacuzzi, Apăvăloaei a afirmat că este o fântână și a lansat tuturor membrilor din Comisie invitația de a veni să vadă Bojdeuca, odată ce va fi deschisă publicului.

Președintele Comisiei pentru cultură din Camera Deputaților: „Sper să nu pună tuia şi trandafiri japonezi la bojdeuca lui Creangă”

ACTUALIZARE Deputatul USR Iulian Bulai, președintele Comisiei pentru cultură din Camera Deputaților, solicită Ministerului Culturii să prezinte rapoartele Corpului de Control și Institutului Național al Patrimoniului pe tema restaurării controversate a bojdeucii lui Creangă.

Conducerea Direcției pentru Cultură Iași a fost audiată astăzi de către membrii Comisiei pentru cultură, la solicitarea USR, prilej pentru ca directorul Bobi Apăvăloaei să ofere răspunsuri cu privire la intervențiile realizate asupra monumentului istoric „Bojdeuca scriitorului Ion Creangă”.

„Am vrut să aflu de la conducerea Direcției pentru Cultură Iași de ce au ales această cale şi de ce nu au ales să meargă pe o restaurare în forma iniţială a bojdeucii, fără să păstreze elemente parazitare care au fost adăugate ansamblului în anii '80. La primăvară, când vor completa vegetația, sper să nu pună tuia și trandafiri japonezi”, declară deputatul USR Iulian Bulai.

Conducerea Direcției pentru Cultură Iași a susținut că bojdeuca nu putea fi adusă la forma din epoca lui Creangă decât prin demolare, pentru că în anii ‘80 au fost derulate acțiuni ireversibile, drept pentru care singura soluție găsită a fost revenirea la „modelul 1985”.

„Peste 40 de ani, când vor renova din nou, când vor consolida, vor ţine cont de ultimele modificări, din 2022 - 2023. Şi atunci te întrebi, dacă mai avem o proiecţie de încă 50 de ani, cât se va mai asemăna bojdeuca cu ce a fost când a fost Creangă şi nu cu 2023. Eu sper să ne oprim aici, să se înveţe din lecţia asta, să nu purcedem mai departe la a restaura elemente care au fost puse intruziv şi parazitar în anii '80, '70, '60 de către comunişti”, precizează Iulian Bulai.

În Comisia pentru cultură, au fost discutate și diversele principii de restaurare și felul în care legislația în forma actuală este restrictivă sau permisivă în anumite situații, cât și modul în care direcțiile pentru cultură trebuie să se adapteze la un volum exponențial de proiecte în contextul lipsei de personal.

----

Dialogul dintre Bobi Apăvăloaei și membrii Comisiei de Cultură din Camera Deputaților:

Bobi Apăvăloaei, Directorul Direcției Județene de Cultură din Iași: Mie îmi place așa mult c-a fost scandal, că acum câteva săptămâni când colegii au inaugurat ceva la Botoșani era totul țiplă! (...) Bojdeuca inițială s-a pierdut în ani, dar spiritul ei rămâne acolo.

Iulian Bulai, Preşedintele Comisiei pentru Cultură: De ce nu ați ales o restaurare mai aproape de original?

Bobi Apăvăloaei, Directorul Direcției Județene de Cultură din Iași: A fost chiar o propunere să demolăm totul și să facem în stilul acelor ani. Să aducem Bojdeuca la forma epocii lui Creangă. Asta nu se mai putea face altfel decât prin demolare. Pentru că de-a lungul timpului s-au modificat lucruri de prea multe ori.

Iulian Bulai, Preşedintele Comisiei pentru Cultură: Ați încercat măcar să eliminați elementele introduse abuziv?

Bobi Apăvăloaei, Directorul Direcției Județene de Cultură din Iași: Nu, că nu au fost introduse abuziv. Să eliminăm betonul dintr-o clădire… Incă nu stăpânim metoda.

(Șeful Culturii ieșene a explicat cum a fost realizată încălzirea prin pereți, care sunt din beton, în condițiile în care pereții originali, din lemn, nu mai există de multă vreme)

Iulian Bulai, Preşedintele Comisiei pentru Cultură: Ce le spuneți acum crititilor pentru felul în care arată Bojdeuca?

Bobi Apăvăloaei, Directorul Direcției Județene de Cultură din Iași: Acolo nu s-au folosit gresie, faianță, tablă, așa cum s-a vehiculat. În momentul în care se va deschide, vă invit pe toți.

Iulian Bulai, Preşedintele Comisiei pentru Cultură: Dar e un jacuzzi în loc de fântână!

Bobi Apăvăloaei, Directorul Direcției Județene de Cultură din Iași: S-au făcut poze deformate! Nu e jacuzzi. E o fântână refăcută.

Iulian Bulai, Preşedintele Comisiei pentru Cultură: cand va fi gata raportul cu privire la lucrari?

Bobi Apăvăloaei, Directorul Direcției Județene de Cultură din Iași: Nu știu. Va fi făcut.

Iulian Bulai, Preşedintele Comisiei pentru Cultură: Am vazut piatra care nu e proprie spațiului. Nu cred că asemenea elemente care arată ca o oarecare potecă din Moldova aveau ce căuta…

Bobi Apăvăloaei, Directorul Direcției Județene de Cultură din Iași: Piatra a fost adusă de la noi. De acolo a fost construit tot Iașul medieval.

Iulian Bulai, Preşedintele Comisiei pentru Cultură: Da, dar Bojdeuca originală avea pământ!

Liviu Brătescu, senator PNL: Eu înțeleg toată emoția care s-a creat. Dar propun să purtăm discuții cu oamenii de specialitate.

Iulian Bulai, Preşedintele Comisiei pentru Cultură: Deci, dumneavoastră sunteți de acord cu felul în care s-a renovat și felicitați oamenii de acolo.

Liviu Brătescu, senator PNL: Da!

Iulian Bulai, Preşedintele Comisiei pentru Cultură: Sunt șocat că nu apărați patrimoniul! 

Deputat AUR: Ar fi culmea să facem reproșuri și să îi dăm în cap din cauza unor lucruri minore tehnice.

Directorul s-a plâns ulterior și de salarii, că sunt salariile mici si nu pot angaja specialiști, în contextul în care salariul este de 3.500 de lei și nu vine niciun arhitect să lucreze pe acești bani.

Editor : Andreea Smerea

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri