Sari la conținut

Târgul European al Cetăţilor. Cetatea Făgăraş, închisoare şi adăpost

România are ocazia să arate lumii întregi cât de frumoase sunt castelele ei: Hunedoara va organiza primul Târg European al Cetăţilor, un eveniment care îşi propune să atragă mii de turişti din toată lumea. Castelul Corvinilor va fi gazdă, iar alte castele din ţară şi din Ungaria sau Spania şi-au anunţat deja participarea. Până anul viitor, când va avea loc târgul, Digi24 vă prezintă cetăţile care îşi vor dezvălui frumuseţea şi secretele în faţa pasionaţilor de istorie, artă şi cultură.

Cetatea Făgăraş, a cărei construcţie a început în primul deceniu al secolului al XIV-lea, a fost reşedinţa principilor Transilvaniei, loc de adăpost pentru soţia lui Mihai Viteazul, dar şi o temută închisoare - atât în epoca medievală, cât şi în comunism. Cu tot trecutul său zbuciumat, cetatea este una din cele mai bine conservate clădiri medievale din Europa şi este vizitată, în fiecare an, de peste 50.000 de turişti.

Anul acesta, publicaţia americană Huffington Post a plasat Cetatea Făgăraşului pe locul al doilea în topul celor mai frumoase şi mai bine conservate castele din Europa.

FOTOGALERIE: CetateaFagarasului.ro

Turiştii sunt atraşi de expoziţia de instrumente de tortură şi de poveştile despre acestea, multe consemnate şi în documentele medievale. Una dintre aceste poveşti aminteşte celebra Fecioară de Fier, instrumentul de tortură preferat al inchiziţiei spaniole. Numele provine de la carcasa din lemn, care imita forma trupului unei femei. Corpul celui care era aşezat aici era străpuns de zeci de lame; moartea era lentă, dar sigură.

Şi pentru că Făgăraşul a fost şi scaun de judecată, în secolul al XVII-lea, aici exista şi o spânzurătoare. Dacă la vremea respectivă era un instrument de pedepsire a celor care greşeau, în secolul XXI a devenit un element de atracţie pentru turişti.

Castelul din inima Ţării Făgăraşului a fost locul în care mii de oameni şi-au găsit sfârşitul. În secolul al XVII-lea, celulele erau amplasate între arcade. Izvoarele istorice spun că cei condamnaţi erau zidiţi fără apă şi fără mâncare, câteva zile, într-un izolator prezent între celule.

Timp de 12 ani, în vremea comunismului, aici a funcţionat din nou închisoarea.

Dincolo de poveştile înspăimântătoare, Cetatea Făgăraşului rămâne un loc cu o frumuseţe aparte. Are cinci turnuri şi patru bastioane iar, potrivit documentelor, nu a fost cucerită niciodată. Soli trimişi de Ludovic al XIV-lea, de regii Angliei, de Ian Sobieski, au fost aici, ca şi Miron Costin, care a vizitat cetatea chiar de două ori. Pentru o scurtă perioadă, zidurile cetăţii au adăpostit-o pe Doamna Stanca, soţia lui Mihai Viteazul.

Cetatea este una dintre puţinele fortificaţii din ţară în jurul cărora mai există şi astăzi şanţul de apărare cu apă.

În iulie, a fost deschis pentru turişti şi turnul temniţei medievale, spune pentru Digi24 Elena Băjenaru, directorul Muzeului Ţara Făgăraşului.

În timpul verii, cetatea este deschisă zilnic, de la 8 dimineaţa la 8 seara. Preţul biletului de intrare este de 7 lei pentru copii, studenţi şi pensionari şi 15 lei pentru adulţi. Anul trecut, vânzarea biletelor şi a materialelor promoţionale a adus 230.000 de lei, adică o treime din bugetul necesar pentru întreţinerea cetăţii.

Din aceeaşi campanie:

Castelul Sárospatak din Ungaria, o perlă a renascentismului

Castelul Corvinilor, neclintit de şapte secole

La Mota, fortăreaţa pusă acum 1000 de ani în calea maurilor