Sari la conținut

Nepoata lui Emil Palade, prima româncă în armata kuweitiană

Până în urmă cu trei ani, nicio femeie nu a fost acceptată la catedra Ministerului Apărării Naţionale din Kuweit. Acum, la Forţele Armate ale lumii arabe lucrează şapte profesoare. Printre ele se numără şi Alina Tacu, singura româncă din baza militară. Înainte să le predea ofiţerilor, a fost îndrumătoarea copiilor de şeici şi ai emirului, la o grădiniţă de lux. Toate acestea până la vârsta de 43 de ani, atât cât are acum. Românca de succes în ţara musulmană este nepoata profesorului George Emil Palade, laureat al premiului Nobel pentru Medicină.

Alina Tacu: „Eu ştiam din spusele părinţilor tatălui meu, evident, îl ştiam din auzite, era nu tocmai promovat, pentru că el a fost practic fugit din ţară... dar când l-am cunoscut a fost aşa, un fel de vocea sângelui, imediat am interacţionat. Un domn de o distincţie rară. Şi în tinereţe a fost un bărbat de o frumuseţe rară. Geniul e poate un clişeu. Este o persoană cu care se poate discuta absolut orice”.

Familia de elită şi mediul cultural în care a crescut, au ajutat-o pe Alina Tacu să fie premiantă de mică. Condamnările politice pe care le-au primit rudele sale în timpul regimului comunist nu au descurajat-o, din contră, au întărit-o. A terminat Facultatea de Litere şi a urmat două masterate, a fost redactor şef la un cotidian local şi asistent la o universitate de prestigiu. Iar în anul 2007, atunci când i s-a propus să predea la o grădiniţă din Kuweit, a acceptat provocarea.

Alina Tacu: „După acest moment, am crezut din tot sufletul că efectiv nimic nu este întâmplător. Predam la Universitatea Cuza şi nu eram foarte încântată de lipsa de motivaţie a studenţilor şi evident, a profesorilor. Am hotărât să plec, desigur. Atracţia către Orient întotdeauna a fost foarte mare”.

Radu Părpăuţă, prieten de familie: „Temperamentul ei vulcanic ar caracteriza-o. Entuziasmul deosebit şi o anume... un om nonconformist care nu exclude intransigenţa”.

Alina Tacu a învăţat să trăiască într-o lume a bărbaţilor. În căldură, printre cutume, restricţii sociale şi religioase, profesoara de engleză a luat-o de la zero pe „o altă planetă", aşa cum vedea ţările arabe la început.

Alina Tacu: „La început a fost foarte greu, pentru că... nu e vorba de dorul de casă, am fost plecată mulţi ani de acasă, dar eşti într-o societate unde necunoscutul întotdeauna e o ameninţare şi trebuie să fii pregătit să experimentezi. De-a lungul primelor luni a fost destul de greu pentru că trebuia să accept cutumele, nu era permis să dai mâna cu bărbaţii, şi reflexul nostru în cultura balcanică este să întinzi mâna şi să o strângi cu putere. Nu era voie să faci conversaţie singură cu un bărbat într-o cameră. Sunt destul de multe restricţii care acum nu se mai aplică. Când am ajuns în 2007, Kuweitul era mult mai restrictiv, în acest parcurs de 8 ani am văzut o schimbare fenomenală la nivel social”.

Nu doar obiceiurile ţării au fost greu de acceptat pentru profesoara de engleză, ci şi trecerea de la lucrul cu studenţi la copii de grădiniţă. I s-a propus, în cele din urmă, să ţină un curs la Universitatea Americană din Kuweit, şi anume, comunicarea eficientă în afaceri. La clasă veneau studenţi arabi din toate ţările Orientului.

Alina Tacu: „A fost un an în care am întâlnit o altă experienţă, cea de a lucra cu adolescenţi. Şi generaţia asta nouă care se naşte din aurul negru, părinţii care s-au îmbogăţit peste noapte şi acum locuiesc în vile, care nu sunt vile, sunt hoteluri, cu lift efectiv... sunt obişnuiţi să fie trataţi cu foarte multă uşurinţă, sunt luaţi de către şofer cu Bentley şi Rolls Royce de la şcoală, deci trebuie să te adaptezi la această societate care cere foarte mult de la tine”.

Românca a cunoscut îndeaproape stereotipurile legate de locul de muncă şi de rolul femeii în societatea arabă.

Alina Tacu: „Nimeni nu le obligă pe femei să poarte văl, este opţiunea lor şi asta a fost o mare descoperire şi revelaţie pentru mine. Nimeni nu le obligă să poarte hidgeab care le acoperă capul.

Căsătoriile sunt în general aranjate şi de multe ori se căsătoresc, sunt aranjate de mici. Ştiam deja când eram la grădiniţă că copilul cutare se va căsători cu fetiţa cutare”.

Chiar dacă locuieşte de opt ani în Kuweit, Alina Tacu vine destul de des în România, pentru a-şi vedea rudele şi prietenii, oameni care o susţin de la mii de kilometri depărtare.

Ana Maria Bilius, prietena Alinei: „Nu este uşor să te lupţi cu mentalitatea, în primul rând. Este o altă cultură. Din câte mi-a povestit Alina, vedem şi noi din presă că sunt cu totul altfel de oameni, deci sunt convinsă că i-a fost foarte greu. În continuare îi este greu, fiind şi departe de familie şi de prieteni, dar cu toate astea a demonstrat că se poate”.

Din anul 2014, Alina Tacu face parte din Forţele Armate din Kuweit. După un interviu de 15 minute, care s-a desfăşurat în deşert, la o bază militară păzită de soldaţi cu mitraliere, profesoara a primit o ofertă, pe care a şi acceptat-o.

Alina Tacu: „Cred că eu am fost printre experimentali, că am fost numai patru femei iniţial. Toţi profesorii sunt bărbaţi, preferabil britanici, americani. Eram la momentul respectiv patru femei, acum suntem şapte”.

John Richard Moorhouse, coleg: „Este o țară cu o pondere foarte mare de bărbați. Școala la care predă este cu un limbaj militar, iar școala se află într-un spațiu militar. Dar Alina nu are o problemă cu asta”.

La Ministerul Apărării, românca ţine trei cursuri de engleză generală, unul specializat în limbaj militar şi predă din 35 de cărţi unor ofiţeri de rang înalt, care urmează să fie staţionaţi în baze din America şi Europa. Iar dacă până acum ceva timp, nici măcar soţiilor de ofiţeri nu le era permis să calce în baza militară, Alina Tacu a reuşit să le demonstreze tuturor că lipsa prejudecăţilor anulează restricţiile chiar şi în ţările musulmane.