Sari la conținut

TINEREȚE FĂRĂ BĂTRÂNEȚE. Mituri despre febra musculară

Atunci când ne suprasolicităm organismul printr-un efort intens, la nivelul muşchilor se produc modificări. Astfel, poate apărea o senzaţie dureroasă pe care noi o numim febra musculară.

„Este datorată acelor mici rupturi la nivelul fibrelor musculare. Practic, noi când facem efort, şi mai ales în eforturi intense, musculatura noastră este întinsă şi se produc mici fisuri, mici rupturi la nivelul fibrelor”, spune dr. Şerban Damian, nutriţionist sportiv.

„Eu consider că febra musculară nu este deloc periculoasă, ci până la urmă este un indicator că muşchii respectivi au fost lucraţi, nu trebuie să ne ferim, e o consecinţă normală”, spune Andrei Gligor, maratonist.

Aceste dureri apar la un interval cuprins între 24 şi 72 de ore de la activitatea fizică. Pentru a scăpa de ele, mulţi cred că este corect să facă un efort şi mai mare.

„Teoria aceea că dai un antrenament şi mai tare ca să îţi treacă febra musuclara este complet greşită. Din contră, trebuie să vii fie cu repaos, fie cu antrenament uşor care să împingă fluxul de sânge către zonele solicitate şi favorizează refacerea prin aportul de nutrienţi către acea zonă”, spune dr. Şerban Damian.

„Dacă facem un efort fizic după ce s-a instalat febra musculară putem risca să ajungem la o ruptură musculară, deci nu e indicat să facem un efort fizic intens după. Putem încerca uşoare mişcări de întindere, dar nici aceastea foarte aproape de intervalul în care a apărut febra musculară”, spune dr. Georgiana Tache, medic primar recuperare medicală.

„Însă febra musculară nu prea are un remediu. Nu ne putem aştepta, cum era înainte, să iei o aspirină sau să iei vitamina C, nu s-a putut dovedi că există o eficienţă concretă. Ţine destul de mult de capacitatea de refacere a organismului”, spune dr. Şerban Damian.

Există însă metode care ajută la refacerea musculaturii.

„Ideal ar fi ca după ce facem efort, dacă avem şansa asta, să mergem la saună, putem face un masaj, putem sta în jacuzzi, tocmai ca să putem crea o vasodilatație, tocmai ca toxinele să fie preluate de circulaţie şi detoxifiate la nivel hepatic şi eliminate la nivel renal”, spune dr. Georgiana Tache.

Eficiente pot fi şi compresele reci.

„Punga de gheaţă face o vasoconstricţie iniţială urmată de o vasodilataţie. Şi în clipa aceea, este acel fenomen pe care ni-l amintim cu toţii, când eram mici ne frecam cu gheaţă pe obraji, prima senzaţie era de disconfort, după care înfloreau şi se înroşeau obrajii. E vorba de o vasodilataţie activă, tonică”, spune dr. Georgiana Tache.

Indicat este şi consumul de antioxidanţi. Aceştia nu ne scapă de febra musculară, însă intervin în procesul de refacere a musculaturii.

„Putem să mâncăm mai multe fructe de pădure sau prunele sunt surse bune de antioxidanţi, merele, cam orice fructe au o cantitate mare de antioxidanţi”, spune dr. Şerban Damian.

Iar pentru a preveni apariţia febrei musculare de intensitate mare, sportivii experimentaţi vin cu următorul sfat:

„Musculatura trebuie să fie foarte bine încălzită înainte de orice efort. Eu mă refer aici în special la alergare. Pe lângă faptul că previne accidentările, îţi pregăteşte şi musculatura pentru efort, dar şi pulsul care este bine să îl aducem treptat în zona de efort susţinut şi nu brusc. Nu de la puls de repaos să creştem brusc la 180 de bătăi pe minut”, spune Andrei Gligor, maratonist.