Sari la conținut
News Alert

Adevărul despre DNA şi Kovesi

 

„Imediat după masa de prânz, într-o zi de miercuri a lunii septembrie, mai mulți bărbați cu părul cărunt sosesc la Curtea de Apel din capitala României. Unul poartă un costum albastru închis și ţine o borsetă de piele la subraţ. Merge repede pentru a evita reporterii strânşi în faţa Curţii Supreme. Nu comentez, declară, scurt, pentru Expressen şi pentru ceilalţi ziarişti care-l aşteaptă afară. Sala de judecată de la primul etaj e arhiplină. (...) Potrivit DNA, în acest dosar există șaptesprezece suspecți. Este un caz de corupție, referitor la o decizie de retrocedare către proprietarii de drept a unei suprafeţe de pădure din fondul judeţului Bacău, valorând aproximativ 2,8 miliarde de coroane suedeze. Bărbatul în costum albastru este Viorel Hrebenciuc, de 62 de ani. A fost unul dintre cei mai puternici reprezentanți ai PSD şi este descris drept echivalentul românesc al personajului Frank Underwood (Francis Urquhart, în versiunea originală din Marea Britanie), din House of Cards. Adică, puternic în culisele Parlamentului, un specialist în jocuri politice, perceput ca intangibil”.

Scena de mai sus este descrisă de jurnaliştii publicaţiei suedeze, Expressen, cu ocazia unei călătorii de documentare făcută anul trecut, în luna noiembrie.

Echipa venise de la Stockholm la Bucureşti pentru a realiza un material despre lupta anticorupţie din ţara noastră.

Ziua publicării, 30 noiembrie 2015, a coincis cu comemorarea a o lună de la tragedia care a zguduit România – cea din Clubul Colectiv, soldată în final cu 64 de morţi şi cu efecte tectonice în plan politic şi asupra sistemului de sănătate.

Nu în ultimul rând, avea să descătuşeze energii suplimentare în lupta anticorupţie şi să valideze, în stradă, un nou reper public: „CORUPŢIA UCIDE!”

„Agenția anticorupție a acestei țări (Direcţia Naţională Anticorupţie, DNA) – constată mai departe cei de la Expressen - a jucat un rol vital în lupta împotriva corupției și a jocurilor de această natură. Când a fost înfiinţată agenţia, în 2002, procurorii aveau tendinţa de a se concentra pe funcţionarii statului - poliţişti, profesori, personal CFR. Cei mai puternici oameni ai zilei îşi puteau continua nestingheriţi afacerile corupte. Dar lucrurile s-au schimbat în ultimii ani, în parte pentru că agenția a dobândit mai multă experienţă şi a beneficiat de suportul valoros al interceptării convorbirilor telefonice de la serviciul de informaţii al României. (...) Însă treaba şefei agenţiei anticorupţie – curăţarea coridoarelor puterii – este departe de a se fi încheiat”.

Ceea ce vedeţi mai sus este doar una dintre piesele unui puzzle interesant.

Completat, acesta pune sugestiv în lumină şi sub toate dimensiunile imaginea DNA şi a procurorului-şef al instituţiei, Laura Codruţa Kovesi, peste hotare.

Probabil că dacă DNA nu ar fi fost organ de anchetă penală, ci un agent economic, uzinele Dacia-Renault n-ar mai fi stat singure în vârful piramidei exporturilor româneşti.

Pe de altă parte, dacă relaxăm niţel criteriile şi păşim puţin dincolo de orizontul strict economic, devine limpede că şi DNA exportă.

Exportă imagine, acumulează bile albe în contul destul de firav al României, iar asta într-o perioadă în care, sub pretextul luptei penttru drepturile omului, mafia transpartinică de la Bucureşti sapă cu dibăcie la temelia statului de drept, prin demonizarea luptei anticorupţie.

Acesta fiind contextul, m-am gândit că putem subţia zgomotul de fond făcând aici un inventar al FAPTELOR. Căci FAPTELE, ele singure, pot fi în stare să lanseze invitaţii credibile la reflecţie.

Prin urmare, veţi găsi, mai jos, o colecţie întreagă de semnale care pun DNA în lumina meritată şi care, din acest punct de vedere, instalează România într-o poziţie pe care rareori i-a fost dat să o ocupe.

Am împărţit sursele care au emis de-a lungul timpului semnalele de care aminteam în trei mari categorii: ambasade străine de la Bucureşti, oficiali de rang înalt europeni şi americani, publicaţii din Europa şi SUA.

Ambasada SUA. Hans Klemm, decembrie 2015, iunie 2016

*„Există şi obstacole pe care (România) trebuie să le depăşească pentru a-şi consolida şi mai mult rolul pe scena internaţională, inclusiv aici, în Europa. Aşa cum am discutat, în primul rând trebuie să găsească o modalitate de a-şi asigura o creştere economică sustenabilă. În aceste eforturi, corupţia este, aşa cum aţi menţionat, un obstacol. SUA au susţinut foarte puternic lupta României împotriva corupţiei şi cred că s-au făcut eforturi semnificative în această direcţie în ultimii ani, prin acordarea de resurse procurorilor şi măsuri de asigurare a unui sistem judiciar independent şi o respectare deplină a statului de drept”. (Sursa)

*"Cred că se transmite un mesaj periculos către SUA, către partenerii internaționali ai României și către cetățenii români când politicieni care au fost, în acest caz, investigați, judecați și apoi condamnați la închisoare sunt aleși primari (...) România a fost o insulă de stabilitate în această parte a lumii. (...) A fost văzută în regiune ca model pentru lupta împotriva corupției. (...) DNA a fost rugată de alte țări să asigure asistență în ceea ce privește lupta împotriva corupției". (Sursa)  

Ambasada Franţei. François Saint-Paul, iunie 2016

*Astăzi putem să apreciem lungul drum parcurs și transformarea puternică și durabilă a unui sistem care vă datorează multe, deoarece datorită dumneavoastră și numeroșilor dumneavoastră colegi devotați cauzei, DNA se bucură de o mare popularitate. De altfel, renumele său depășește astăzi frontierele țării dumneavoastră, devenind un model de urmat la nivel european”. (Sursa) 

*Grație determinării dumneavoastră neclintite, imaginea justiției în România se schimbă de la o zi la alta. Doresc să vă asigur stimată doamnă, de întreaga susținere pe care Franța o acordă dintotdeauna misiunii dumneavoastră”. (Sursa 

Ambasada Marii Britanii. Paul Brummell, iunie 2015

*„Pot să spun că atunci când România a intrat în UE, în 2007, a fost clar că, în aspectele legate de corupţie, situaţia din România nu era conformă la nivel european şi de aceea a fost înfiinţat mecanismul MCV. Şi eu cred că, în acest an, mecanismul a funcţionat foarte bine, s-au făcut multe progrese în România şi cred că instituţiile anticorupţie, inclusiv DNA şi ANI şi alte instituţii, au avut un rol foarte important şi pozitiv. Cred că dacă România o să continue lupta anticorupţie, dacă are rezultate bune, dacă România devine un loc unde investiţiile străine vor fi mai sigure, pentru ca investitorilor să nu le fie teamă că este un nivel ridicat de corupţie,viitorul României este unul pozitiv”. (Sursa)  

Ambasada Olandei. Matthijs van Bonzel, octombrie 2014, respectiv noiembrie 2013

*România se descurcă foarte bine în lupta anticorupție, DNA are cazuri cu nume mari, condamnări răsunătoare, care includ acum și confiscarea extinsă, ceea ce este o noutate nu numai în România, dar și în Europa lărgită. Am văzut-o în Italia, în Olanda, vedem în România că această practică a confiscării aduce oamenii împreună, în schimbul de bune practici, de idei, jurisprudența se dezvoltă”. (Sursa)

*Pentru ca investițiile - românești și străine — să vină, cel mai bine ar fi să se realizeze reforma legislației, a justiției și în combaterea corupției, promisă în 2007 de România, odată cu aderarea la Uniunea Europeană în 2007, monitorizată prin MCV”. (Sursa)  

Ambasada Suediei. Anneli Lindahl Kenny, iunie 2015

*"Guvernul Suediei este un ferm susţinător al transparenţei şi al statului de drept. Este foarte încurajator să vedem profesionalismul şi integritatea de care dau dovada DNA şi personalul acesteia. Sprijinim cu tărie autorităţile române în determinarea acestora de a lupta împotriva corupţiei şi le urăm succes în continuarea muncii importante pe care acestea o desfăşoară". (Sursa

Casa Albă. Vicepreşedintele Joe Biden, mai 2014

*Corupţia reprezintă o altă formă de tiranie şi poate reprezenta un pericol nu numai pentru economia unei ţări, ci şi pentru securitatea naţională. Există ţări care exploatează corupţia pentru a putea să exercite influenţe nefaste şi să submineze suveranitatea ţărilor din jur. (...) Atunci când politicienii pot fi cumpăraţi, când tribunalele pot fi cumpărate, presa face propagandă, acolo veţi găsi o societate care poate fi manipulată din exterior, o societate care pierde controlul asupra propriului destin. Am văzut în Ucraina cum 15 ani de corupţie au subminat sistemul lor de instituţii militare şi capacitatea ţării de a se apăra (...) România a obţinut realizări semnificative în lupta împotriva corupţiei, DNA şi-a stabilit independenţa şi a trimis 1.000 de cazuri în faţa justiţiei. ANI a trimis peste 6.000 de cazuri de incompatibilitate. Mai sunt lucruri care trebuie făcute. Nu este de mirare că instituţiile dumneavoastră împotriva corupţiei sunt cotate cu mare încredere în România”. (Sursa)  

Comisia Europeană. Ultimul Raport al Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind progresele înregistrate de România în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare

*Bilanțul de activitate al instituțiilor implicate în combaterea corupției la nivel înalt este în continuare solid, incluzând cu regularitate puneri sub acuzare și soluționări ale unor cazuri care vizează politicieni de marcă și funcționari publici de nivel înalt. Direcția Națională Anticorupție (DNA) a raportat o creștere a numărului de sesizări din partea populației: acest lucru pare să reflecte încrederea publicului în instituție, care este evidențiată și de sondajele de opinie. Sprijinul public pentru acțiuni împotriva corupției a fost recunoscut drept un factor important în timpul demonstrațiilor care au condus la demisia prim-ministrului în noiembrie 2015. În cursul anului 2015, DNA a trimis în judecată peste 1 250 de inculpați, printre aceștia numărându-se prim-ministrul, foști miniștri, parlamentari, primari, președinți ai Consiliilor județene, judecători, procurori și o gamă largă de înalți funcționari. De asemenea, DNA și-a intensificat măsurile intermediare de înghețare a averilor în aceste cazuri, cuantumul averilor înghețate fiind de 452 de milioane EUR. O tendință specifică a fost identificarea corupției la nivel local. Începând cu anul 2013, numărul total de funcționari locali trimiși în judecată pentru corupție se ridică la aproape 100 de primari, peste 20 de președinți ai Consiliilor județene și zeci de alți funcționari locali. Arestarea primarului municipiului București în 2015 a fost ilustrarea cea mai puternică a acestei probleme”. (Sursa , Sursa)

Departamentul de Stat al SUA. Antony Blinken, adjunct al secretarului de stat, mai 2015

*„Românii au fost foarte clari în ceea ce îşi doresc. Şi am văzut acest lucru în ultimele luni. Această dorinţă puternică a românilor de a pune capăt corupţiei este un lucru de care, liderii politici din România trebuie să fie conştienţi dacă vor să aibă succes pe viitor. Admirăm ceea ce s-a făcut până acum. În special, activitatea DNA a fost de succes şi devine un model şi pentru alte ţări din regiune care au de-a face cu aceleaşi probleme. Investigațiile, condamnările au avut impact semnificativ”. (Sursa)

Departamentul de Stat al SUA. Victoria Nuland, adjunct al secretarului de stat, mai 2015

*„Suntem impresionaţi de activitatea DNA. Am sprijinit (această activitate, n.r.) inclusiv prin cursuri de pregătire şi suport tehnic. Suntem, de asemenea, plăcut surprinşi de progresele în ceea ce priveşte respectarea statului de drept. De câte ori am venit aici, aceasta a fost o temă consistentă şi de fiecare dată am văzut o creştere a puterii şi a nivelului de independenţă în sistemul judiciar. Tot mai multe cazuri sunt rezolvate. Evident, tragedia din octombrie (de la Colectiv, n.r.) a adus o atenţie tot mai mare şi o cerere tot mai mare în acest sens. Am fost impresionată de seriozitatea pe care preşedintele şi guvernul o acordă cererilor societăţii civile pentru o Românie curată şi vom continua să fim partenerii României”. (Sursa

The Economist, iunie 2016

*Laura Codruța Kovesi, șefa neobosită a Direcției Anticorupție din România, spune că și agenția pe care o conduce investighează cazul. Anul trecut a trimis în judecată peste 1.250 de oficiali și a ajutat la înlăturarea premierului de la putere. La summitul anticorupție din Londra de luna trecută, Laura Codruța Kovesi a fost tratată ca și cum ar fi un star rock”. (Sursa)  

Politico, aprilie 2016

*Direcția Națională Anticorupție din România (DNA) a avut un impact profund într-o țară suficată de încălcarea legii și a management defectuos. Acțiunile sale au fost salutate de cetățeni, investitori și de aliații României din UE și SUA, care au întâmpinat ca binevenite dovezile că țara se ia la trântă cu probleme sale. Nu acelaşi lucru se poate spune şi despre vecinul sudic al Romaniei, Bulgaria, o ţară de multă vreme afectată de instabilitate politică și incapacitatea de a lupta cu criminalitatea. (...) DNA a avut un an record în 2015, încât a ajuns să se lupte (într-un fel) şi cu numărul (mare) al cazurilor tratate. La fel ca pe fostul prim-ministru Victor Ponta, care a demisionat în noiembrie, agenția a mai pus sub acuzare alți cinci miniștri, 21 de membri ai celor două camere ale Parlamentului, și pe primarul Capitalei, Sorin Oprescu. DNA a ordonat confiscarea a aproape o jumătate de miliard de euro”. (Sursa)

AP, cu preluare New York Times, Washington Post, Fox News, ABC News, iunie 2016

*Mişcările în direcţia dezincriminării corupției ar putea conduce la situaţia în care funcționarii publici care fraudează statul să scape nepedepsiţi, a avertizat, marţi, procurorul-şef anticorupţie al României. În 15 iunie, Curtea Constituțională se va pronunţa asupra dezincriminării abuzului în serviciu, considerat în prezent o infracţiune. (...) Kovesi, care a fost elogiată de ţări membre UE şi de SUA pentru lupta dusă împotriva corupţiei, a primit, marţi, una dintre cele mai înalte decoraţii ale Franţei, Legiunea de Onoare, de la ambasadorul francez François Saint-Paul, în semn de recunoaștere a muncii sale. Ea deține funcția de procuror-șef anticorupție din anul 2013. În timp ce agenţia rămâne populară în rândul multor români, pe motiv de combatere a corupţiei larg răspândite, mai puţin populară este printre politicienii vizaţi de anchete, politicieni care forţează la limită puterile agenţiei”. (Sursa, Sursa, Sursa, Sursa)

*Pe acelaşi subiect, a mai scris şi Reuters. (Sursa)

Expressen, noiembrie 2015

*Agenția anticorupție a acestei țări (Direcţia Naţională Anticorupţie, DNA) – constată mai departe cei de la Expressen - a jucat un rol vital în lupta împotriva corupției și a jocurilor de această natură. Când a fost înfiinţată agenţia, în 2002, procurorii aveau tendinţa de a se concentra pe funcţionarii statului - poliţişti, profesori, personal CFR. Cei mai puternici oameni ai zilei îşi puteau continua nestingheriţi afacerile corupte. Dar lucrurile s-au schimbat în ultimii ani, în parte pentru că agenția a dobândit mai multă experienţă şi a beneficiat de suportul valoros al interceptării convorbirilor telefonice de la serviciul de informaţii al României. (...) Însă treaba şefei agenţiei anticorupţie – curăţarea coridoarelor puterii – este departe de a se fi încheiat”. (Sursa

Reuters, cu preluare Daily Mail, noiembrie 2015

*Agenția anticorupție din România - cunoscută după acronimul său, DNA - a lansat o ofensivă în forţă la adresa corupţiei la nivel înalt, iar anchetele sale au pus în lumină cât de adânc înrădăcinat este acest fenomen – de la conflicte de interese şi abuz în serivicu la fraude şi acordarea contractelor publice în schimbul mitei”. (Sursa)

Financial Times, iulie 2015

*Performanța DNA-ului românesc a început să atragă atenția altor țări afectate în mod similar de corupție, cum ar fi Grecia, Bulgaria și Croația, unde interesul pentru modul în care procurorii anticorupție din România au devenit așa de puternici este din ce în ce mai mare”. (Sursa