Sari la conținut

Bugetul pe 2018. Semne de întrebare și obstacole

Liderii coaliției PSD-ALDE discută, zilele acestea, despre proiectul bugetului de stat pe 2018. Informațiile furnizate până acum sunt puține spre deloc. „Sunt bani”, „ne încadrăm în ținta de deficit” și „un buget bun, echilibrat”, au fost principalele mesaje transmise de guvernanți. Nu s-a spus însă cum se poate creiona și discuta bugetul pentru anul viitor în condițiile în care măsuri cu un mare impact pentru firme și populație fie nu sunt definitivate, fie nici măcar nu au îmbrăcat forma unui proiect de lege.

170804_GUVERN_SEDINTA_02_INQUAM_Photos_Octav_Ganea

Sursă foto: Octav Ganea

Pe 21 august, când șeful PSD, Liviu Dragnea, avea o întâlnire de peste patru ore, la Palatul Victoria, cu premierul Mihai Tudose, aflam că, printre altele, s-ar fi discutat și despre proiectul de buget pe 2018. Mai mult, Executivul ar fi venit cu o propunere „foarte bună”, „foarte sănătoasă” și că totul era în grafic astfel încât proiectul să ajungă în Parlament în octombrie. „Așa cum scrie la lege”, după cum ne preciza chiar liderul social-democraților.

Luni, când premierul Mihai Tudose a fost convocat, la Vila Lac 2, la o întâlnire cu Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu, am mai aflat ceva. Că PSD și ALDE ne aduc „o veste bună”. „ Am discutat şi despre proiectul de buget şi despre celelalte măsuri financiare. Din punctul meu de vedere, vestea bună este că bugetul pe anul viitor, cuprinzând toate măsurile din program, este un buget bun, echilibrat şi cu prevederi mai mari în zonele unde ne interesează”, ne-a comunicat șeful PSD.

Marți, am mai aflat ceva: viitoarea lege a pensiilor (sau viitoarele legi ale pensiilor, căci se pare că vor fi două acte normative, până la urmă) nu este luată în calcul la conceperea bugetului pe 2018. Din două motive: legea nu este încă adoptată și nici nu se va aplica din 2018 (cel mai probabil, se va aplica din 2019).

Ca să vii cu un proiect de lege a bugetului de stat, nu poţi să vii decât pe legi adoptate, nu poţi să prezumi că în anul următor sau peste o lună va fi adoptată o lege”, ne-a explicat Dragnea.

Toate bune și frumoase până aici. Dar, ce facem cu toate acele măsuri care, deși vor avea în 2018 un mare impact asupra firmelor și populației, nu sunt nici acum definitivate? Ba chiar, unele nici măcar nu au depășit forma declarațiilor în fața camerelor de filmat? Dar, cu toate angajamentele din programul de guvernare?

Split TVA este un exemplu în acest sens. Măsura a fost adoptată la finalul lunii august, printr-o ordonanță, și a intrat în vigoare. Prin urmare, de la 1 octombrie, firmele au putut opta pentru plata defalcată a TVA, urmând ca, teoretic, mecanismul să devină obligatoriu de la 1 ianuarie 2018. Teoretic, pentru că măsura va fi cu siguranță modificată. Nu se știe însă exact cum. La Senat, în Comisia de buget-finanțe, unde ordonanța se află în dezbatere, s-a decis ca plata defalcată a TVA să se aplice doar firmelor care au contracte cu statul, pentru toate celelalte măsura urmând să fie opțională. Două săptămâni mai târziu, premierul Mihai Tudose a vorbit despre „nuanțarea” măsurii: „Va fi aplicată firmelor de stat, care sunt in insolvență sau în faliment”. După încă o săptămână și o întâlnire cu reprezentanții Uniunii Naționale a Patronatului Român, apare și a patra variantă. „Colectarea defalcată a TVA nu se va mai aplica pentru toate firmele începând cu 2018, ci doar pentru cele aflate în insolvență, faliment, cele care înregistrează datorii în plata TVA, companiile cu capital de stat”, ne-a transmis Guvernul, printr-un comunicat de presă.

Patru variante, așadar, care acoperă o largă paletă de opțiuni și cu efecte de diferite amplitudini, atât pentru firme, cât și pentru bugetul de stat.

O altă măsură în ceață încă, dar cu majore efecte: trecerea contribuțiilor sociale de la angajator la angajat. Guvernanții au tot vorbit despre ea, au explicat cum aplicarea ei nu doar că nu va duce la scăderea salariilor, dar va atrage chiar și o majorare. De partea cealaltă, sindicatele și consultanții fiscali continuă să protesteze, respectiv să avertizeze că măsura va afecta negativ veniturile românilor. În discuția despre bugetul pe 2018 contează însă că trecerea contribuțiilor nu a depășit stadiul declarațiilor pentru presă, neexistând încă un proiect de modificare a Codului Fiscal. Că oricum nu mai ține nimeni cont de prevederea aceea legală care spune că ar trebui să treacă „minimum” șase luni între adoptarea unei măsuri și intrarea ei în vigoare.

Inutil a mai spune că, deși mai sunt doar două luni și jumătate până la 1 ianuarie 2018, nu sunt lămurite nici celelalte măsuri care ar trebui să însoțească, potrivit declarațiilor guvernanților, trecerea contribuțiilor sociale de la angajator la angajat. Este vorba de scăderea CAS și CASS, de eliminarea celorlalte patru contribuții (pentru concedii medicale, pentru accidente de muncă și boli profesionale, pentru șomaj și, respectiv, pentru creanțe salariale) și, mai ales, de scăderea impozitului pe venit de la 16% la 10%.

Și pentru că tot am vorbit de eliminarea unor taxe și contribuții, în programul de guvernare PSD-ALDE mai scrie că „începând cu 1 ianuarie 2018, numărul taxelor, tarifelor și comisioanelor în România nu va fi mai mare de 50” și că „pentru agenții economici, numărul taxelor fiscale și nefiscale va fi de maximum 40”. Or, iar ajungem la modificarea Codului Fiscal și la lipsa unui proiect în acest sens.

Și tot de la 1 ianuarie 2018, potrivit programului de guvernare, ar trebui:

- să se extindă cota redusă de TVA (5%) pentru vânzarea de locuințe cu o suprafață mai mică de 120 metri pătrați și pentru inputuri în agricultură;

- să se poată deduce, din impozitul pe venit, abonamentele la unitățile sanitare din România;

- să se elimine impozitul pe terenul agricol lucrat;

- să se elimine impozitul pe tractoare și utilajele agricole;

- să se elimine impozitul pe dividende;

- să crească pensia minimă de la 520 lei la 640 lei.

Nici în cazul acestor măsuri, angajamentele nu s-au transpus în proiect(e) de lege, cu atât mai mult să fie și adoptate.

Or, dacă un proiect de buget nu poate fi construit decât pe legile deja adoptate, să înțelegem atunci că nu se va ține cont de toate aceste angajamente în construirea bugetului pe 2018?