Sari la conținut

Ce vrea ISIS de fapt?

Atacurile teroriste s-au intensificat în Europa. Aparent paradoxal, valul de atentate vine după slăbirea ISIS în teritoriu: în ultimul an au pierdut peste un sfert din teritoriile controlate în Siria și Irak, adică au pierdut capital simbolic și foarte mulți bani. Intensificarea este alimentată în parte tocmai de intenția de a contrabalansa declinul.

Dar ce vrea ISIS?

ISIS, un alt fel de organizație teroristă

ISIS a fost fondată și a funcționat diferit față de alte grupări teroriste din punct de vedere al strategiilor cheie, cum ar fi finanțarea, comunicarea, recrutarea.

Gruparea s-a format în Irak, din rămășițele al-Qaeda, în jurul anului 2010 și s-a extins în Siria începând cu 2011, atrasă de conflictul civil. În 2013 s-a rebranduit ca ISIL/ISIS (Statul Islamic al Irakului și Levantului/Siriei).

S-a poziționat împotriva regimului dictatorului Bashar al-Assad, dar ironia este că acesta nu a reacționat dur împotriva grupării teroriste, fiindcă era mai preocupat să măcelărească civilii și rebelii care voiau să îl dea jos. În plus, se pare că Assad a eliberat din închisoare o serie de extremiști care s-au alăturat ISIS. Mai mult, dacă privim la Rusia, principal aliat al lui Assad și dușman declarativ al Statului Islamic, aceștia au bombardat în special ținte non-ISIS de-a lungul intervenției în Siria.

Colapsul societăților, interesele divergente ale diverselor facțiuni, pasivitatea vestului au permis ISIS să acumuleze teritorii și averi imense.

Deși au o filosofie pe care noi nu o putem percepe decât absurdă, strategia lor este cât se poate de eficientă în termeni lumești. Dar să le luăm pe rând.

Filosofia ISIS

Miza lor absolută este instituirea unui nou Califat, urmată de venirea apocalipsei.

Viziunea escatologică a lipsit din discursul al-Qaeda, în timp ce grupul desprins din aceștia vedea semnele apocalipsei peste tot: de la ocuparea americană din Irak, la faptul că în moschei nu se vorbește de venirea apocalipsei (profeția spune că absența discuțiilor pe subiect e un semn al apropierii sfârșitului lumii).

Scenariul imaginat și așteptat de ISIS implica lupta din nordul Siriei cu “armata Romei” (inamici pe care îi asimilează cu Turcia sau cu Occidentul), câștigarea teritoriilor, urmată de o victorie în Istanbul și lupta finală cu „anticristul”, la Ierusalim.

Întreaga propagandă ISIS reprezintă o interpretare aparte a Coranului. Iau foarte literal anumite pasaje, de acolo se revendică și actele de violență precum arderea de vii a inamicilor, crucificarea, decapitarea, sclavia (pe care le combină cu elemente moderne: călcarea cu mașina a infidelilor).

Violența nu este o chestiune specifică Coranului, ea apare intens și în Biblie— dacă citiți Vechiul Testament, parte a Bibliei de azi, vedeți cum sunt îndrumați părinții să își lapideze copiii neascultători (da, să îi omoare cu pietre) sau cât de dure sunt morțile pe care trebuie să le primească necredincioșii. Violența și toleranța sunt predicate în ambele cărți de bază ale religiilor creștine și musulmane, depinde prin ce lentilă sunt citite. La fel cum a făcut în trecut Occidentul, ISIS alege acum violența.

Deși liderul lor, Abu Bakr al-Baghdadi, a evitat să apară public precum Osama bin Laden, propaganda lor masivă în mediul online prin rețele de socializare sau revista Dabiq dezvăluie modul în care ISIS vede lumea.

Dabiq este și numele unui oraș din nordul Siriei, care reprezintă un punct cheie al profeției în care crede ISIS: acolo va avea loc marele război dintre armata Romei și armata islamică, cu victoria celei din urmă.

Statul islamic face apel la Califatul din secolul 7, când arabii au creat cel mai mare imperiu pe care îl văzuse lumea până atunci și unul dintre cele mai mari din toate timpurile. Înfăptuirea Califatului merge laolaltă cu purficarea necredincioșilor, adică a acelora care se îndepărtează de învățăturile profetului Mahomed.

Spre exemplu musulmanii șiiți, pe care îi acuză de inovație: că ar oferi interpretări Coranului (ISIS sunt salafiți, o ramură a suniților). Sunt aproape 200 de milioane de șiiți care trebuie uciși în viziunea ISIS—gruparea teroristă acționează în acest sens încă de la începuturi, în 2014 au măcelărit de-o dată peste 1,500 de soldați șiiți în Takrit, Irak.

Categoriile de necredincioși sunt foarte extinse în viziunea ISIS: cei care consumă sau vând alcool și țigări, cei care poartă ținute Occidentale, cei care pun altă lege în fața legii Sharia (practic toți musulmanii care votează sau sunt aleși sau care au tribunale laice).

Dar există mijloace de a scăpa de purificare, în special prin plată. Plata ca mijloc de căință este acceptat și în Coran, în cartea a noua, după cum explică specialistul Haykel pentru The Atlantic.

Creștinii au fost în general cruțați dacă au plătit taxe ocupanților ISIS; mai existau niște certificate de clemență vândute cu sute de dolari care spuneau că purtătorul lor s-a căit.

De fapt, făcutul banilor a fost una dintre mizele strategiei ISIS, care a știut să profite eficient de oportunitățile din jur. Spre deosebire de celelalte grupări teroriste, care s-au bazat pe finanțare externă, ISIS a preferat să genereze banii pe cont propriu.

Au captat infrastructuri (petrol, electricitate), au practicat comerțul cu arme și cu obiecte antice sau taxarea în zonele ocupate (iau cotă parte din afaceri și taxează locuitorii).

Greșeala strategică a ISIS

De asta ISIS a ajuns cel mai bogat grup terorist și a putut să ofere salarii generoase, care au contribuit la mărirea armatei.

Dar veniturile ISIS au intrat puternic în declin odată cu pierderea teritoriilor începută în 2016. Principala greșeală strategică a ISIS a fost că nu și-a bazat lupta pe crearea alianțelor, ci pe războiul împotriva tuturor.

Asta, combinată cu publicitatea online a violenței extreme a dus la crearea unei coaliții imense împotriva lor, inclusiv o târzie intervenție SUA. Desigur, în Siria, Bashar al-Assad practică aceeași violență extremă asupra propriilor cetățeni, dar aceasta nu este la fel de vizibilă publicului Occidental (care se agită din cauza valului de refugiați fără a acorda aceeași atenție cauzelor migrației).

Cu toate că ISIS pierde din capitalul financiar, pare să aibă în continuare putere ideologică. Se estimează că până acum peste 4.000 de europeni au plecat să lupte alături de gruparea teroristă islamică, iar o treime dintre aceștia au revenit în Europa.

Abdullah Yusuf Azzam, co-fondator al-Qaeda, a fost părintele ideii de război folosind luptători străini, o formă de război ieftină și la îndemână. Una dintre cele mai celebre acțiuni ISIS a fost decapitarea jurnalistului american James Foley de un terorist cu accent britanic. Apoi au urmat valuri de atentate coordonate de cetățeni europeni.

În prezent, din cauza teritoriilor pierdute, ISIS este în plină campanie de marketing ca să se asigure ca va continua să aibă dominație ideologică în rândul grupărilor teroriste. De asta ne putem aștepta la tot mai multe atentate în Europa. După cum spuneam, lupta continuă pe fronturi terestre și ideologice, iar cel mai semnificativ lucru pe care îl poate face un cetățean occidental este nu cedeze terorii.

Despre autoare: Laura Ștefănuț (follow) este jurnalistă. Colaboratoare a presei străine (televiziunea publică germană, ARTE, Reuters etc.), co-autoare a unor cărții și studii pe tema mass-media, Laura dezvoltă un proiect de jurnalism explicativ la Digi24.

O puteți urmări pe Facebook sau Twitter.