Între veștile dătătoare de speranță din această intensă săptămână bruxelleză, se detașează una cu o semnificație aparte și implicații majore, inclusiv pentru România: reintensificarea colaborării UE-SUA.
Turneul european al reprezentantului special pentru probleme climatice al președintelui Joe Biden, John Kerry, fost șef al diplomației americane în administrația Obama - turneu ce a inclus o rundă de discuții la Comisia Europeană - indică voința de colaborare transatlantică pentru a răspunde adecvat crizei climatice.
E un prim pas după revenirea Statelor Unite în Acordul de la Paris și e semnalul că intrăm, la nivel global, într-o etapă de reconfigurare, ce va avea un impact semnificativ în plan economic. În cheia asta e de citit declarația d-lui Kerry, de la Bruxelles: ”E un moment de mare oportunitate, pe care n-am mai avut-o, poate, de la revoluția industrială încoace”.
A crescut, în consecință, interesul pentru Summit-ul internațional convocat de președintele Biden, pentru 22 aprilie, de Ziua Pământului, și pentru Conferința Națiunilor Unite privind schimbarea climatică, din noiembrie, de la Glasgow.
În alt plan, cooperarea UE-SUA, decisă luni, pentru securizarea lanțurilor de aprovizionare în vederea producerii de vaccinuri pe cele două maluri ale Atlanticului intervine într-un moment critic pentru campania europeană de vaccinare anti-Covid19.
Iar propunerea Germaniei - exprimată marți de ministrul de Externe, Heiko Mass - de stabilire a unei politici comune de sancțiuni UE-SUA, pentru apărarea intereselor și valorilor comune și contracararea încălcării drepturilor omului și a abuzurilor indică, în mod clar, tendința transatlantică de strânsă colaborare.
Sunt evoluții care ne privesc direct, ca țară, prin implicațiile viitoare. E important să fim parte activă a transformărilor, așa cum e esențial să știm să valorificăm oportunitățile ce se deschid prin deciziile pe care le-am votat în Parlamentul European, în sesiunea plenară din aceste zile.
Mă refer, mai ales, la programele InvestEU și EU4Health, care exprimă ambiția UE de a-și reveni economic cât mai rapid și de a se pregăti pentru noi provocări de amploare în domeniul sănătății. Programul de investiții, succesor al Planului Juncker pentru investiții strategice, e menit să completeze Planul de Relansare și Reziliență, prin mobilizarea din bani publici și privați a circa 400 de miliarde de euro, în următorii șapte ani, pe baza unei garanții europene de 26 de miliarde de euro.
Iar EU4Health pune, prin bugetul de 5 miliarde de euro, bazele unei Europe a Sănătății, pentru crearea de stocuri comune de medicamente și echipamente medicale, precum și pentru specializarea profesională și digitalizarea serviciilor medicale.
Într-o săptămână în care s-a semnat declarația fondatoare a Conferinței privind Viitorul Europei - cel mai amplu proces de consultare și dezbatere din istoria UE, privind propria-i soartă - se întâmplă, iată, lucruri care ne dau motive de optimism.
Chiar nu e momentul ca România să se prăbușească în zodia meschinei discordii liberalo-useriste... Pentru că e de lucru!
